Agricultura ecologică îi scapă de la faliment pe locuitorii din Jijila

23.10.2009

Până de curând, firmele din Măcin, specializate în industrie mică, nu puteau să facă faţă comenzilor uriaşe pe care le aveau de onorat aşa că s-au extins în localităţile rurale vecine. Astfel, din 1970 şi până în 2000 la Jijila, Greci, Garvăn, Smârdan, sate vecine cu Măcinul, au apărut şi s-au dezvoltat foarte multe ateliere meşteşugăreşti.

Localnicii de aici au realizat, decenii la rând, echipamente pentru militari (raniţe, căşti, paraşute etc), ornamente pentru pomul de iarnă, dar şi îmbrăcăminte care se exporta în ţări din vestul Europei.

Comenzi sporadice în indstria mică

Din păcate, „industria mică din Măcin a pierdut mare parte din comenzile de la armată, dar şi pe cele destinate exportului şi astfel activitatea respectivă s-a diminuat drastic, prima dată, în satele vecine şi apoi şi în Măcin", a arătat Doru Stoica, primarul comunei Jijila."Astfel, Jijila a rămas, de câţiva ani, fără atelierele de mică industrie". Doar câteva societăţi mai lucrează, dar şi acelea nu în mod permanent, ci doar în funcţie de comenzile primite de societăţile din Măcin, care mai utilizează forţa de muncă din sat.

Oportunitate care nu putea fi scăpată

Numai că, şi în anii când industria mică era puternică în sat, localnicii au fost inspiraţi şi nu au renunţat cu totul la ocupaţia lor de bază, cea de agricultor.

Helesteul ecologic din Jijila

Nu a fost uşor nici aşa, dar între timp a apărut o oportunitate pe care jijilenii nu au lăsat-o să le scape: cererea mare de produse agricole ecologice. Foarte mulţi s-au pus pe treabă, şi au decis să investească mai mult timp şi mai puţini bani, în conversia la producţia ecologică . Şi aceasta pentru că este nevoie de timp pentru a putea ajunge la dreptul de a aplica eticheta ecologică producţiei obţinute. Acreditarea unei ferme, după aplicarea unor proceduri specifice obligatorii, poate dura uneori şi trei ani.

"Acum, însă, în sat există mai multe ferme agricole profitabile, iar activitatea acestora se diversifică, de la un an la altul, pentru că apar mereu oportunităţi şi noi pieţe care solicită produse agricole realizate în zona noastră”, a mai declarat Doru Stoica.

Consultanţă gratuită pentru proprietarii de teren

Oportunitatea dezvoltării afacerilor agricole la Jijila despre care vorbeşte primarul Stoica este confirmată şi de Viorel Roşca, directorul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Măcin . ”Mii de hectare de teren agricol de la Jijila, Greci, Cerna şi Luncaviţa , amplasate în preajma parcului, au fost convertite la producţie ecologică", a declarat acesta. "Administraţia parcului a asigurat consultanţă gratuită proprietarilor de teren din vecinătatea parcului pentru a acredita fermele pentru producţie agricolă ecologică. Anul acesta, pentru prima dată de la omologarea acestor ferme ecologice, s-a vândut producţie agricolă cu etichetă ecologică din vecinătatea acestei arii ecologice protejate".

Centru Jijila

Firme din Olanda şi din Danemarca au venit în Jijila, la Cerna şi la Greci şi au cumpărat de la fermele locale toată producţia de grâu şi de legume cu etichetă ecologică. "Iar, preţul încasat de agricultorii din aceste localităţi a fost dublu, comparativ cu cel pe care-l obţin pe piaţa românească, pentru produse neecologice”, spune directorul Roşca.

Toată producţia de grâu, din câmp direct în Danemarca

Fermierii simt şi ei că viitorul lor începe să sune mai bine. „Producţia ecologică pe care o realizăm începând din acest an ne-a salvat de la faliment", ne spune Mihai Păduraru, unul dintre primii fermieri din Jijila care a început procesul de acreditare pentru obţinerea etichetei ecologice. "Dacă în anii precedenţi aşteptam cu grâul în silozuri şi nu venea nimeni să-l cumpere, anul acesta, o firmă din Danemarca ne-a luat toată producţia de grâu din câmp, direct din buncărul combinei care secera lanul. Preţul obţinut pe kilogramul de grâu a fost dublu comparativ cu cel practicat pe piaţa românească pentru grâul fără etichetă ecologică".

Exemplul său a fost preluat apoi de alţi fermieri locali care au început şi ei demersul pentru acreditarea fermelor pentru producţie ecologică.

Premieră: fermă piscicolă ecologică

Chiar şi proprietarul fermei piscicole din balta Jijilei a demarat procesul de acreditare a producţiei pentru a obţine etichetă ecologică. Astfel, heleşteele de la Jijila ar urma să scoată pe piaţă, peste trei ani, peşte produs în fermă pentru care se aplică toate procedurile specifice produselor ecologice.

„Amenajarea piscicolă din Jijila nu mai este rentabilă de câţiva ani din cauza creşterii costurilor cu energia electrică pentru pomparea apei", ne-a povestit Gheorghe Torgai, patronul fermei piscicole din Jijila. "Însă, a apărut această oportunitate pentru a salva pescăria, prin convertirea activităţii la producţia ecologică. Acest lucru va constitui o premieră pentru ţara noastră, pentru că nu mai ştiu nici o altă fermă piscicolă care să fi făcut acest demers. Am început procedura de obţinere a etichetei ecologice pentru peştele produs în heleşteele de la Jijila, dar numai după ce am primit consultanţă în acest sens de la Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcin”.

Ferma agricola Jijila

Investiţii aşteptate – podul peste Dunăre şi hidrocentrala

Primarul Dorin Stoica mai spune că „Jijila are şi alte perspective economice foarte bune dacă proiectul iniţiat de consiliile judeţene Tulcea şi Brăila , privind construirea podului rutier peste Dunăre în zona portului Brăila, va fi realizat. "După traversarea fluviului de pe malul Brăilei spre satul Smârdan se va construi un viaduct care va aduce traficul pe şoseaua Măcin – Tulcea, în vecinătatea Jijilei", explică edilul-şef al comunei. "Investiţia este una foarte mare şi va asigura locuri de muncă pentru localnici, iar după realizarea podului zona va avea un potenţial turistic mai mare pentru că va fi pe artera rutieră care va lega zona Mării Baltice de Balcani”.

În plus, energeticienii au şi ei planuri de dezvoltare a zonei Măcin - Jijila -Smârdan. Există un proiect pentru construirea unei hidrocentrale pe braţul Măcin al Dunării, iar podul de peste Dunăre de la Brăila ar putea să fie amenjat chiar pe barajul acestei hidrocentrale.

Resurse online:

Despre agricultura ecologică

Despre procedura de certificare şi acreditare a producţiei agricole ecologice

Ferme ecologice în Delta Dunării

Apicultura ecologică cucereşte nordul Dobrogei