Loading date and time...

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

Prezentarea Comunei Varfu Campului



P
RIMARIA COMUNEI VIRFU CIMPULUI

JUDETUL BOTOSANI

COD POŞTAL 717450

TEL/FAX 0231627106

FAX 0331811568

ADRESA DE E-MAIL : virfucimp@gmail.com

 

NUME :

PRIMAR :  UNGUREANU AUREL

VICEPRIMAR : SOFIAN GHEORGHE

SECRETAR : SUCILĂ  EMIL

CONTABIL  : OLARIU VIOREL

 

NUMELE SATELOR AFLATE ÎN ADMINISTRAŢIE :

VÎRFU CÎMPULUI , IONĂŞENI , MAGHERA , PUSTOAIA , LUNCA ,

 DOBRINĂUŢI – HAPĂI

 

SUPRAFAŢA : 7284  HA

 

INTRAVILAN : 600 HA

 

EXTRAVILAN : 6684 HA

 

POPULAŢIA :   4180

 

GOSPODĂRII  : 1600 , LOCUINŢE : 1437

 

GRĂDINIŢE  : 5 ,  ŞCOLI : 5

 

 

1. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ:

1.1. Poziţie (în judeţ):  vest, Culoarul Siretului

1.2. Coordonate geografice:

§         Latitudine nordică – 470 52’

§         Longitudine estică – 260 20’

1.3. Altitudine medie: 310 m

1.4. Vecini:

§           nord-est - Lozna

§           nord - vest - Cândeşti

§           vest – Judeţul Suceava

§           sud - vest -

§           sud - Bucecea

§           est – Leorda, Brăeşti, Văculeşti, Şendriceni

 

2. CADRU NATURAL ŞI PEISAJ:

2.1. Caracteristici ale peisajului (cf. Atlas RSR):

Peisaje de deal şi podiş sub influenţa climatului continental (parţial pontic-subdunărean): dealuri şi podişuri înalte; podiş cu păduri de fag cu carpen, de gorun şi de stejar pedunculat, pajişti stepizate şi terenuri agricole.

 

2.2. Ape de suprafaţă:

Râuri: Siret

2.3. Vegetaţie şi faună:

Păduri:

Specii de plante şi animale: culturi de plante agricole, mistreţi, căprioare, dihori, vulpi, jderi, prepeliţe, ciocănitori, iepuri.

Culoare de migraţie a păsărilor:

VI – Culoarul de migraţie carpatic.

Tipuri de sol: soluri brune cenușii tipice, brune luvice

2.6. Zone protejate

Alte rezervaţii (denumire /suprafaţă): - REZERVAŢIA DE STAJARI MULTISECULARI – PARC CONAC MORUZI

2.7. Peisaj cultural (da – obiectul /nu):

Da-Acumularea Bucecea – Siret.

 

AŞEZARE GEOGRAFICĂ

 

            Localitatea Vîrfu Cîmpului – prin poziţia sa geografică, prin râul Siret cu fal­nica sa luncă şi pădurile seculare, ce o străjuiesc, a fost favorizată în primul rând de natură pentru o afirmare materială şi spirituală avansată şi statornică din cele mai vechi timpuri şi până astăzi.

          Aşezată la întretăierea meridianului de 260 22’ 30”  longitudine estică cu paralela 470 50’ latitudine nordică, Comuna Vîrfu Cîmpului ocupă în întregime valea de ero­ziune cu terasele II şi I din stânga râului Siret, între Talpa – Cândeşti şi Bohoghina – Bucecea, pe o lungime de aproximativ 18 km.       

În cadrul judeţului, comuna Vîrfu Cîmpului se situează la nord-vest de centrul administrativ judeţean Botoşani pe linia drumului naţional 29C, la o distanţă de 32 km de capitala de judeţ.

          Are ca vecini comunele: Cândeşti, Dersca, Şendriceni, Văculeşti, Brăeşti şi Le­orda la nord-est; Bucecea la sud, iar la vest, prin râul Siret, este delimitată de co­munele Hânţeşti , Zvoriştea şi Zamostea din judeţul Suceava.

          Culoarul Siretului a fost vadul migratorilor iar terasele şi pădurile seculare – din­spre nord-est, au oferit adăpost coloniştilor maramureşeni şi ardeleni simultan şi ulterior „primului descălecat”.

         

ISTORIC

 

“ Deoarece omul este egal cu produsul mâinilor sale, respectând legământul  de a mă „apleca asupra mirificului geografic, istoric şi social izvodit în Valea Siretului, la Capăt de Câmp – mărginit de molcome bucovine şi păduri seculare – unde, dintotdeauna a fost prinos de belşug şi bărbătească încleştare” mă simt obligat să formulez câteva detalii şi concluzii, după cum urmează:

            1. Denumirea satelor şi cătunelor din fosta şi actuala comună vîrfu cîmpului exprimă – în totalitate – toponimia şi hidronimia acestor locuri sau păstrează încă numele foştilor proprietari de Moşii, pământuri sau păduri.

            Primele denumiri „oficiale” ale fostelor aşezări umane din vîrfu cîmpului sunt cuprinse în Catagrafia ţinuturilor (1772).

            Catagrafiile erau tabele de sate şi cătune repartizate pe ţinuturi şi ocoale, în care se înscriau birnicii, oamenii fără bir, proprietarii de Moşii şi, uneori, îndeletnicirea sau modul prin care se asigura hrana acelor locuitori.

            Deoarece la acea vreme nu existau norme ortografice impuse, înscrierea denumirilor de localităţi depindea de cultura, pretenţiile sau capriciile foştilor funcţionari ai primăriei, subprefecturii sau prefecturii, fapt ce a determinat ca numele cătunelor, satelor sau al comunei să capete uneori sonorităţi hilare:

-         vârful câmp; vărvu cămpului; vârful de câmp; vărf de câmp; vârvu câmpului.

-         maghiara; maghiera; maghira.

-         pustia; pustaia.

-         ionaşenii; ionoşanii; ionişenii.

-         dobrănăuţi; dobreneţul; dobârnăuţii.

-         mesteaca; mesteacănul etc.

2. Satele ciorsaceuţi, vladimirăuţi şi bucurăuţiatestate documentar la sfârşitul secolului al XIV – lea au dispărut, deoarece erau aşezate la Câmp deschis, pe malul stâng al Siretului, în calea viiturilor şi năvălitorilor străini, dar s-au regrupat în poienile şi pe terasele împădurite ale dealurilor Ionăşeni, Bogza, Humărie, Maghera, şi Pustoaia.

Singura aşezare, mult anterioară secolului al XIV – lea, ce a rezistat trecutelor vremuri, este Dobrinăuţi (denumire slavizată ca urmare a scrierii oficiale adoptată în acea perioadă), sat care, din 1790, se va denumi HAPĂI, apoi – ALUNIŞUL (1965) şi LUNCA (1968).

Deoarece poziţia sa geografică era extrem de favorabilă (între vama siret şi vama dorohoi) aşezarea Dobrinăuţi a prosperat extinzându-se spre văile şi terasele nord – estice ale dealurilor Hapăi, Masca şi Mesteacăn, proliferând prin cătunele şi satele Mesteacăn, Masca şi Satu Mare.

În ceea ce priveşte numele satului  MAGHERA, personal înclin spre o explicaţie (acceptare) toponimică, pur geografică (Dealul Vârful Maghera), excluzând o provenienţă etnică, deoarece foştii mari proprietari: cneazul de Cracău – panul Ion Jumătate; vornicul de Dorohoi – Ion Cupcici; şătrarul Cheşcu; cnezii Panaite şi Dimitrie Moruzi sau colonelul Lupu Balaiş, pentru punerea în lucrare a pământurilor şi nevoile meşteşugăreşti ale Curţii lor au utilizat forţa de muncă locală, posibil robi ţigani sau tătari, lipoveni şi, uneori, „tocmeau” meseriaşi austrieci sau englezi, dar niciodată etnici maghiari.

3. Aşezarile de la Vîrfu Cîmpului  au fost cunoscute sau cel puţin călcate de domnitorii:

- Petru I (1375 – 1391) care a străbătut drumul de la Siret prin Dobrinăuţi, la Capătul Câmpului – spre a ajunge la curţile „Preamăritei Doamnă Mărgărita – mama noastră iubită şi vrednică de cinste” din Horlăceni pentru a întări, prin uric, la 1 mai 1384, Bisericii SF. Ioan Botezătorul din Siret, ctitorie a mamei sale, toate veniturile vămii acelui târg, Siret.

            - Stefan cel Mre (1457-1504) la Capătul Câmpului – supranumit Câmpul Luptei, între anii 1497 – 1499, a înfrânt oştirile tătare şi apoi poloneze, biruinţă după care, se retrage la Dorohoi pentru odihnă, mulţumind Lui Dumnezeu pentru biruinţa câştigată., în Biserica SF. Nicolae pe care o clădise şi terminase la 18 octombrie 7003 de la Zidirea Lumii.

            - Alexandru Moruzi (1792; 1802 – 1806; 1806-1807) care, prin hrisovul de la 15 mai 1804 şi 1805, întăreşte stăpânirea şătrarului Cheşcu pe Moşia Vîrfu Cîmpului.

            Moşia Vîrfu Cîmpului a fost stăpânită şi administrată de cnezii şi beizadelele Panaite, Dimitrie şi Dinu Moruzi; de viteazul Ionaş; de cneazul de Cracău – panul Ion Jumătate şi slugerul Bogza, etc.

            La Curţile din Ionăşeni şi Vîrfu Cîmpului trăiau sau au venit în vizită boieri iluminaţi prin cultura Eladei şi Occidentului: Moruzi, Rosetti, Saint Georges, Cantacuzino, Castillon, Granlier, Conta, Catargiu, Blarenbey, Ghika şi Olănescu, etc.

            De Vîrfu Cîmpului se leagă numele unor foşti generali şi ofiţeri superiori: general Georges Moruzi, general Sava Goiu, colonel Costache Ţintilă, colonel Lupu Balaiş, maior Gheorghe Boureanu, căpitan Constantin Moruzi, căpitan Paul Moruzi, etc.

            4. Cel puţin trei mari genii ale culturii româneşti au trecut, poposit sau conferenţiat la Vîrfu Cîmpului:

- Mihai Eminescu – plecând sau întorcându-se de la Cernăuţi sau Mănăstirea Putna;

- George Enescu -  a trecut prin Vîrfu Cîmpului spre a-şi vizita bunicul dinspre tată, Gheorghe Enescu, diacon şi preot în satul Vatra – Zvoriştea (1894 – 1898); între ani 1897 -1900 când, întors din străinătate, prin Vîrfu Cîmpului şi Dobrinăuţi se îndrepta către Mihăileni pentru a-şi vizita mama aflată bolnavă în urma unei operaţii sau pe bunicul după mamă, Ioan Cozmovici, preot şi învăţător la Sinăuţi – Mihăileni.

- Nicolae Iorga  - în anul 1938 vorbea mulţimilor adunate la Vîrfu Cîmpului despre concordie şi unitatea naţională a românilor, având drept ţel ridicarea gradului de cultură a sătenilor prin Universitatea Populară.

5. Prin efortul comun al familiei şi şcolii, Comuna Vîrfu Cîmpului a dat societăţii distinse personalităţi: primari, prefecţi de judeţ şi de Capitală; funcţionari publici; jurişti, medici, profesori universitari şi un academician; preoţi, profesori, învăţători, ofiţeri superiori, ingineri, economişti, muncitori şi agricultori – toţi făcând din muncă – un crez, onoare şi un destin.

Monografia comunei Vîrfu Cîmpului ,         Profesor C. Hariga. “

 

 

 

 

ACTIVITĂŢI SPECIFICE ZONEI :

AGRICULTURA

CREŞTEREA ANIMALELOR

 

ACTIVITĂŢI ECONOMICE PRINCIPALE :

COMERŢ

FABRICAREA CĂRĂMIZILOR

ÎMPLETITURI NUIELE

 

OPORTUNITĂŢI , OBIECTIVE TURISTICE :

CONAC  SCARLAT ROSETTI ÎN SATUL IONĂŞENI

CONAC  PRINŢULUI DIMITRIE P. MORUZI ÎN SATUL MAGHERA

BISERICUŢA DE LEMN DIN SATUL DOBRINĂUŢI – HAPĂI

MUZEUL ETNOGRAFIC LOCAL

MONUMENTUL „EROILOR ŞI EDUCATORILOR 

BISERICA „SFÂNTUL MARE MUCENIC DIMITRIE„   VÎRFU CÎMPULUI

BISERICA „SFÂNTUL GHEORGHE „ IONĂŞENI

BISERICA „SFÂNTUL NICOLAE „ BOGZA

BISERICA „INTRAREA MAICII DOMNULUI ÎN BISERICĂ „ (OVIDENIA) MAGHERA

BISERICA „SFÂNTUL NICOLAE „ LUNCA

BISERICA PENTICOSTALĂ „ELIM” VÎRFU CÎMPULUI

BISERICA CULTUL CREŞTIN DUPĂ EVANGHELIE MAGHERA

REZERVAŢIA DE STAJARI MULTISECULARI PARC CONAC MORUZI

 

EVENIMENTE LOCALE

Trăind într-o zonă de contact dintre podiş şi câmpie – tradiţiile, obiceiurile şi portul specific locuitorilor din comuna Vîrfu Cîmpului reprezintă un cumul de influenţe trecute prin filtrul autohton.

          Curăţenia sufletească a omului de la ţară este  întruchipată în portul popular, în felul de a fi şi a se comporta cu semenii, în ţesături şi cusături naţionale, în modul de a construi şi ornamenta casele, troiţele, în cântec şi joc, în bocete sau descântece, etc., şi toate acestea însumate – definesc făptura omenească.

FIIND O ZONĂ DE LIMITĂ dintre Câmpie şi Subcarpaţi, OBICEIURILE de port, joc şi datini, cuprind elemente comune acestor zone, dar bine rafinate şi purificate, definindu-se specificul cu totul local, pentru Vîrfu Cîmpului.

Sărbătorile câmpeneşti sub denumirea de hore, sunt  frumos organizate şi în mod ritmic, fiind şi locul de cunoaştere a tinerilor, a rudelor şi prietenilor, de punere la cale a viitoarelor căsătorii. Ca jocuri, predomină hora, învârtitele şi bătutele, precum şi chiraturile pentru tinerii flăcăi. În satul Ionăşeni se practică şi astăzi cu un mare farmec dansul local BĂTUTA DE LA IONĂŞENI sau IONĂŞENEAN, la care se încing fete şi flăcăi, dar mai ales perechile de căsătoriţi.

Nu lipsesc strigăturile satirice la adresa lenei, chiulului, sau a femeilor mai puţin gospodine – ce ţin casa nemăturată.

Ansamblul folcloric „SIREŢELUL”  al Căminului Cultural a cules , a inclus şi foloseşte în repertoriu jocul şi strigăturile din zonă şi  cuprinde formaţia de dansuri, formaţia instrumentală , solişti vocali şi instrumentali ,  a fost reactivat în 2001, după prima ediţie a Festivalului „Laleaua Pestriţă”  organizată la Vîrfu Cîmpului, festival  ce s-a transformat în anul 2004 în FESTIVALUL – CONCURS AL DANSULUI POPULAR MOLDOVENESC „AŞA-I JOCUL NEAMULUI „ şi ce se constituie  într-o rampă de lansare a tinerelor talente , de revigorare a dansului popular specific  zonei Moldovei , într-un prilej de rememorare a satului tradiţional , de întâlnire cu frumuseţea costumelor , jocurilor  şi cântecelor  populare . Ansamblul duce peste graniţele comunei frumusetea tradiţiilor şi obiceiurilor locale .

Obiceiurile sunt numeroase şi transmise până în zilele noastre, cu unele mici modificări de dinamism şi durată. Printre obiceiurile practicate amintim: hramurile, horele şi şezătorile satului, nunţile şi cumetriile, la care se adaugă ritul cununiilor, botezurilor şi înmormântărilor.

Cele mai frumoase obiceiuri se practică în seara Anului Nou. Atunci nici un om nu doarme, iar întregul sat vuieşte de dobe, fluiere, scripci şi armonici, clopote şi urători.

Se obişnuieşte a se umbla în seara Anului Nou în grupuri formate din: nunţi, hore de tineri căsătoriţi cu lăutarii după ei, cucoane, ţigănci, grupuri de mascaţi , formaţii de căiuţi, precum şi cetele de copii cu buhai, urşi, capre sau  urătorii cei mai mici .

Cel mai mult este însă aşteptat căluţul. Purtaţi de obicei de cei mai pricepuţi oameni din sat, căiuţii colindă casele, începând din seara Anului Nou până a doua şi a treia zi a viitorului an. De obicei, grupurile de căiuţi, fiind deosebite ca organizare, frumuseţe folclorică, urătură şi vârstă, vizitează şi ură prietenii şi rudele apropiate. Peste tot sunt poftiţi să ure şi în casă, iar gazda primitoare îndeamnă a servi din ţuica şi vinul fiert, de a se încălzi cu zeama de găină şi găluştele fierte la cuptor, după care se încinge până târziu jocul după fluier.

Dacă acest folclor s-a transmis aproape nealterat până în zilele noastre, este o dovadă a frumuseţii şi acurateţei sale, atingând aproape perfecţiunea.

În acest sens Ansamblul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă al Căminului Cultural Vîrfu Cîmpului  compus din: formaţia „Steaua”, formaţia de colindătoare, „Banda lui Bujor” şi formaţia de căiuţi reprezintă cu succes comuna la festivalurile de gen din judeţ şi din ţară, ducând şi peste hotarele satului frumuseţea tradiţiei, autenticitatea folclorului.

  La fiecare activitate pedagogică şi cultural – educativă ne împrospătăm mintea, trupul şi sufletul – ca un truditor al pământului sau al pădurii ce şi-a odihnit trupul şi sufletul la rădăcina unui stejar secular.   Această încărcătură ne menţine verticalitatea până la o viitoare întâlnire  .

 

ALTE EVENIMENTE LOCALE :

a.„EMINESCU – POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL „

-          expoziţie de carte eminesciană

b.„UNIRE ŞI PUTERE „

- alocuţiune „IMPORTANŢA UNIRII PRINCIPATELOR ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

- program artistic „UNIREA PRINCIPATELOR ÎN CÂNTECELE ROMÂNILOR „

c. “BALUL GOSPODARILOR “

- lăsata secului , începutul postului Paştelui

d.„MAMĂ – LACRIMĂ ŞI ZÂMBET „

- program artistic

- spectacol special

- balul mărţişărului

e.„VÂRFU CÂMPULUI – PAGINI DE  ISTORIE „ – alocuţiune şi program artistic dedicat Zilei Eroilor

f.„COMUNA VÂRFU CÂMPULUI – TRECUT – PREZENT ŞI VIITOR „

-          simpozion

g. “AŞA-I JOCUL NEAMULUI “

-festival – concurs al dansului popular moldovenesc

h.”NUNTA DE AUR “

- sărbătorirea cuplurilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie

i. „ROMÂNIA CUNOSCUTĂ PRIN BOGĂŢIILE SATULUI „

EXPOZOO 

j.„EDUCAŢIA PERMANENTĂ PRIN UNIVERSITĂŢI POPULARE „

-          promovarea educaţiei pe tot parcursul vieţii – 5 cursuri utile

k.„AŞA-I DATINA STRĂBUNĂ„

-festivalul datinilor şi obiceiurilor de iarnă de la Vârfu Câmpului

 

 

Ansamblul „SIREŢELUL „ AL Căminului Cultural Vârfu Câmpului a participat la următoarele emisiuni tv. :

1.     „ PAHARUL FAVORIT „ -  FAVORIT – 14.09.2007

2.     „ PRIMARUL FAVORIT „ – FAVORIT – 18.01.2009

3.     „ PAŞI PRIN BUCOVINA „ – ANTENA SUCEAVA -  02.2009

 

 

PERSONALITĂŢI :

 

·        ACADEMICIAN ALEXANDRU C. ZUB 

-  Născut în anul 1934 , în satul Maghera , com. Vârfu Câmpului , fiul lui Constantin şi Saveta

- Studii : Universitatea „Al . I . Cuza „ Iaşi , Facultatea de Istorie , 1957, cu rezultate excepţionale la învăţătură (diplomă roşie )

- Membru al Academiei Romăne , preşedinte al Secţiei de Istorie

- Director al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol „ Iaşi

- Rector al Universităţii Populare Vârfu Câmpului

- Preşedinte de onoare al Societăţii Culturale „Ecoul Siretului „ Vârfu Câmpului

- Dascăl de mare prestigiu , un original filosof al istoriei , unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai istoriografiei româneşti contemporane

- Diplomă de Cavaler  al Ordinului Artelor şi Literelor din Franţa

- „Doctor Honoris Causa „ al Universităţii din suceava şi Galaţi

- Membru al Asociaţiei Istoricilor Europeni şi al Asociaţiei Istoricilor Americani

- Membru al Societăţii Internaţionale pentru Studiul Timpului  din S.U.A. , al Societăţii de Studii Sud – Est Europene de la Munchen , al Academiei Internaţionale de Drept Lingvistic şi membru fondator al Asociaţiei  Foştilot Deţinuţi Politici din România

- A îndrumat şi coordonat numeroase volume de studii tematice , cu caracter interdisciplinar:

-„Cultură şi societate „ ; studii privitoare la trecutul românesc , 1991

-„ Identitate şi alteritate în spaţiul cultural românesc „ , 1996

- „Populism , demagogie sau realism politic „ , 2001

- „ Globalism şi dileme identitare . perspective româneşti , 2001

-Este autor a 32 cărţi şi a 21 ediţii ale operelor realizate de înaintaşi , însoţite de note şi comentarii ;

- Numeroase articole , studii , eseuri , prefeţe , introduceri la diferite volume , apărute în ţară şi străinătate ;

- Participări la congrese internaţionale în Europa şi S.U.A.

- Cunoscător şi vorbitor al limbilor franceză , germană , engleză , rusă , italiană ;

- Prelegeri universitare la mai multe institute de cercetare şi universităţi din Europa şi Statele Unite , având valoroase intervenţii şi comunicări la Congresele Internaţionale de Ştiinţe Istorice  - 1980 , 1985 , 1990 , 2000

 

 

·        PROF. UNIV. DR. VASILE  COCRIŞ

- Născut  în anul 1951 , în satul Vârfu Câmpului, fiul lui Octav şi Verona

- Pregătire profesională :

- 1966 – 1970 – Liceul Economic Botoşani

- 1971 – 1975 – Facultatea de Ştiinţe Economice , Universitatea „Al. I.Cuza „ Iaşi

- 1975 – 1997 – asistent , lector , conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Economice Iaşi

- 1997 – 2000 – prof. univ. Facultatea de Economie şi  Administrarea Afacerilor Iaşi

- din 2000 – prof. univ. dr. , decan al Facultăţii de Economie şi  Administrarea Afacerilor Iaşi

- Perfecţionări în ţară şi străinătate : Omaha – S.U.A  , Bologna şi Perugia – Italia , Franţa , Olanda , Anglia , Spania , Portugalia , Chile , etc.

- Domenii de competenţă în specialitate : monedă şi credit , sisteme şi operaţiuni bancare, management bancar , economia afacerilor , gestiunea financiară a întreprinderilor ,  management financiar – bancar ; 

- Deţine numeroase funcţii :

- expert tehnic în Programul Phare , expert - contabil , expert - evaluator , Consiliul Naţional de Finanţare a Învăţământului Superior ;

- Doctor în Economie , specialitatea finanţe,  Credit şi Circulaţie Bănească ;

- Conducător de doctorat în domeniul economic , specializarea finanţe .

- Cetăţean de Onoare  al Statului Nebraska , S.U.A. 1993

- Medalia pentru Învăţământ clasa I – 2004

- Diplomă de onoare acordată de M.E.C. pentru activitatea desfăşurată în cadrul CNFIS , Bucureşti , 2005

- Limbi străine : engleză , italiană , rusă

- Cărţi şi cursuri publicate : 17

- Articole şi studii publicate : 66

- Comunicări ştiinţifice la simpozioanele naţionale şi internaţionale .

 

·        EMIL SATCO

- n. 11 ianuarie 1941, Vârfu Câmpului, judeţul Botoşani - d. 18 aprilie 2007, Suceava

- A fost un istoric, bibliotecar, profesor, membru în Consiliul ştiinţific al Universităţii Cultural-Ştiinţifice Suceava şi în colectivul de coordonare a activităţilor culturale în municipiul Suceava, membru al Societăţii Scriitorilor Bucovineni şi membru în comitetul de conducere al acesteia, membru al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, membru în Consiliul de conducere al Fundaţiei culturale Leca Morariu (membru fondator al Fundaţiei).A depus o munca asiduă, mai ales în ultimii ani pentru a readuce în atenţia publicului opera şi numele a mulţi cărturari, muzicieni, scriitori, poeţi etc. bucovineni, uitaţi de multă vreme pe nedrept.

 

VOLUME PUBLICATE:

1.      Muzica în Bucovina. Ghid. Suceava, Biblioteca Judeţeană, 1981, 198 pag.

2.      Arta în Bucovina. Vol. I, Suceava, Biblioteca Jud., 1984, 300 pag.

3.      Arta în Bucovina. Vol. II, 1991, 209 pag.

4.      Artişti plastici din Bucovina. Suceava, 1991, 69 pag.

5.      Prefectura. Repere istorice. (în colab.). Iaşi, Editura Junimea, 1995, 159 pag.

6.      Personalităţi bucovinene. Dicţionar, Vol. VIII. (în colab.), Suceava, Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera”, 1997, 219 pag.

7.      Dicţionar de literatură. Bucovina (în colab.), 1993, 264 pag.

8.      Bucovina. Contribuţii cultural-ştiinţifice. Dicţionar. IX Suceava, 2000, 473 pag.

9.      Antologia poeţilor români din Bucovina. Iaşi, Editura Junimea, 2003, 184 pag.

10. Ştefan cel Mare şi Sfânt. Mari aniversări. 1504-2004. Documente. Suceava, Fundaţia Culturală „Leca Morariu”, 2004, 64 pag.

11. Enciclopedia Bucovinei, vol. 1 (693 pag.), 2 (767 pag.), Suceava, Editura Princeps Edit, 2004.

12. Pentru promovarea artei şi literaturii în Bucovina. Fundaţia Culturală a Bucovinei la un deceniu de existenţă. Suceava, 2005.

 

·        ÎNV. NECULAI COSTEA - 21 AUG. 1930 -  4   MAI 2004

-Născut în 1930 , în Vârfu Câmpului , într-o familie cu 10 copii ,  fiul lui Neculai şi Ana , care deţineau 8 ha pădure şi 12 ha teren agricol . 

- Studii : - Şcoala Normală Şendriceni

- Învăţător cu gradele didactice II şi I

- Activează la şcolile din Coţuşca , Carasa – Corlăteni , Obloane şi Nr. 2 Vârfu Câmpului .

- Participă la construcţia şcolii din Carasa şi la cea din Obloane

- Timp de 8 ani este membru în Comisia de Metodişti a Inspectoratului Şcolar Judeţean

- Iniţiază şi activează în formaţiile corale , brigăzi artistice , teatru sătesc , formaţii de dans la Carasa şi Vârfu Câmpului

- Membru în Consiliul de conducere şi unul dintre fondatori  a Asociaţiei „Eroii Neamului„

- Obţine numeroase distincţii pe linie de învăţământ , cultură , sport , muzee

- Organizator a numeroase excursii , drumeţii şi tabere – mulţi ani director de tabără .

- Dascăl dăruit şcolii , oamenilor , familiei, şi , mai ales , dorinţei de a lăsa posterităţii urme neşterse ale vieţii şi civilizaţiei satului românesc , adună în cadrul cercului de etnografie , cu mari sacrificii , un patrimoniu de o mare valoare prin tot ceea ce cuprinde  , înfiinţând un lăcaş de cultură ,   MUZEUL ETNOGRAFIC DIN  VÂRFU CÂMPULUI .

 

·        GEORGE HAZGAN - CÂNTĂREŢ DE OPERETĂ

-Familia Hazgan  îşi are rădăcinile în satul Morişca, com. Vârfu Câmpului  ; Dumitru şi Amalia Hazgan , învăţători  , au dat ţării un eminent profesor universitar , doi avocaţi , o învăţătoare şi un mare actor , artist şi interpret de operetă – GEORGE HAZGAN. Ultima dată a activat la Teatrul de Operetă „Ion Dacian „ din Bucureşti

 

·        ALEXANDRU STRACHINĂ  - SPECIALIST ÎN LIMBI SLAVE  , CERCETĂTOR

- Este născut în satul Ionăşeni , com. Vârfu Câmpului . A absolvit Facultatea de Litere din Bucureşti şi Institutul de Cinematografie din Moscova . În 1996 , îl răpune o moarte fulgerătoare . În 1999 , soţia sa , Olivia Strachină , donează Muzeului Etnografic  Vârfu Câmpului  100 de exponate , documente istorice referitoare la comună  şi unele articole , comunicări ştiinţifice din domeniul arheologiei , cinematografiei , etc.

 

 

·        PROF.UNIV.DR.  MIRCEA HUŢANU

- Născut în 1936 , la Vârfu Câmpului  , unde face şi şcoala , urmează apoi la Liceul Agricol din Pomârla , obţinând diploma de merit şi diploma de tehnician agronom , care îi permit să se înscrie la Institutul Agronomic Iaşi fără examen ;

- Este reţinut ca asistent la catedra de „Practică agricolă „ şi apoi la cea de „Maşini agricole „ , ajungând profesor universitar , doctor în agronomie ;

- Practică rugby între anii 1954 – 1968 şi este declarat Maestru Emerit al Sportului

- Dispune de  calităţi remarcabile , revine , cu mare plăcere , în rândul consătenilor , participă cu entuziasm la acţiunile culturale din comună . 

 

·        PROF. CONSTANTIN HARIGA

Este născut în anul 1940, la 3 februarie, în comuna Vârful Câmpului, fiind fiul lui Dumitru şi Aglaia Hariga. Primele patru clase le face la Şcoala de 4 ani Vârful Câmpului, ciclul doi, clasele V-VII, la Şcoala Maghera, după care urmează cursurile Şcolii Normale de învăţători la Gura Humorului (1958). După obţinerea diplomei de învăţător, este încadrat la Şcoala Normală Horlăceni, comuna Şendriceni, unde lucrează până la 31 august 1959. La 1 septembrie 1959 este transferat la Şcoala nr.1 Vârful Câmpului, unde va funcţiona până în anul 1966, fiind şi directorul şcolii, este apoi transferat în satul natal, la Şcoala nr.2 Vârful Câmpului. Obţine definitivarea în învăţământ în anul 1961. Urmează la fără frecvenţă cursurile Institutului Pedagogic de 3 ani, din cadrul Universităţii "A.I. Cuza" laşi, specialitatea istorie-geografie. A fost preocupat de istoria locală, studiind arhiva Primăriei Vârful Câmpului, întocmind scurte monografii ale comunei şi Şcolii nr.2 Vârful Câmpului, prezentând mai multe comunicări în cadrul simpozioanelor organizate la Şcoala Maghera  şi în 2004 reuşeşte să tipărească “MONOGRAFIA COMUNEI VÂRFU CÂMPULUI , JUDEŢUL BOTOŞANI “ .

 

·        PROF . IOAN MINTICI

 

S-a născut la 5 iunie 1949 în comuna Vârful Câmpului şi a decedat la 13 noiembrie 2008 la Botoşani. Este absolvent, mai întâi al Institutului Pedagogic de 3 ani din Suceava, istorie-geografie (1970) şi apoi al Universităţii "A.l. Cuza" din Iaşi (1974), specialitatea geografie. Îşi începe cariera didactică în satul natal, Ionăşeni, la 1 septembrie 1970, unde funcţionează până la 31 august 1978. De la 1 septembrie 1978 până la 31 august 1984, este profesor la Şcoala Generală nr.1 Vârful Câmpului, după această dată pleacă la Botoşani, unde, ca şi la Vârful Câmpului se remarcă prin tenacitate, seriozitate, punctualitate şi capacitate de efort deosebită. Cât a lucrat la Ionăşeni şi Maghera a făcut studii asupra geografiei locale. în cadrul întrunirilor anuale ale cadrelor didactice, a prezentat mai multe teme de interes local, propunând soluţii practice de valorificare a resurselor locale, îmbunătăţirea situaţiei social-economice a locuitorilor. La ambele şcoli din Vârful Câmpului a stimulat elevii pentru a participa la cercetări simple în cadrul cercurilor geografice staţiilor meteorologice pe care Ie-a organizat pentru a întocmi buletine zilnice cu ajutorul elevilor. Colegii de şcoală îşi amintesc cu respect de profesorul Ioan Mintiei, care nu-şi permitea niciodată să intre la clasă fără un bogat material didactic ilustrativ, fără grafice comparative, hărţi istorice şi geografice, materiale auxiliare valoroase, pe care le confecţiona şi folosea în realizarea proiectelor didactice. Apreciat pentru modestia şi răbdarea sa de elevi, părinţi şi colegi .

 

 

 

·        CĂTĂLIN - MUGUREL  FLUTUR

- Născut în anul 1963 , în localitatea Vîrfu Cîmpului  , unde locuieşte efectiv până la vârsta de 4 ani , este fiul lui Constantin şi Dumitriţa ;

- actualmente este primar al municipiului Botoşani , căsătorit , 3 copii ;

- absolvent al Institutului Politehnic „Gh. Asachi „ din Iaşi , facultatea de Mecanică , Secţia Tehnologia Construcţiilor de Maşini – inginerie – 1986

- Calităţi manageriale deosebite :

- Director al S.C. „CONSTRUCT – FAPTUP „ SNC  Vf. Cîmpului până în 1998

- 1998 – 2004 – director general la S.C. „Locomotiva „ S.A. Botoşani

- Vicepreşedinte al Camerei de Comerţ , Industrie şi Agricultură Botoşani

- membru în Consiliul de conducere al Asociaţiei Naţionale Patronale  „ U.G.I.R. 1903”

- Numeroase specializări în domeniul administraţiei publice locale , de gospodărire comunală şi locativă ;

- Membru de onoare al Societăţii Culturale „Ecoul Siretului „ Vf.Cîmpului

- „Cetăţean de onoare „ al comunei Vîrfu Cîmpului

 

FACILITĂŢI OFERITE INVESTITORILOR :

-         resurse umane

-         telefonie fixă şi mobilă

-         internet

-         cablu tv

-         poziţia comunei între râul Siret şi pădure

-         lemn de foioase

-         balast din râul Siret

-         este în derulare un proiect de aducţiune cu apă

-         trece magistrala de gaz metan

-         acces uşor şi rapid la principalele oraşe : Dorohoi , Botoşani Suceava , pe DN 29 A şi DN 29 C cât şi la vama Siret

-         posibilităţi de concesionare a terenurilor

-         localitate de frontieră

-         piaţă  

-         unitate medico- socială de zi

 

PROIECTE DE INVESTITII :

1.    Modernizare şi reabilitare drumuri locale

2.    Viabilizare drumuri

3.    Înfiinţarea , amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală

4.    Renovarea clădirilor publice ( primăria ) şi amenajarea de parcuri , pieţe , spaţii pentru  organizarea de târguri

5.    Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse regenerabile ca parte componentă a unui proiect integrat

6.    Investiţii de renovare , modernizare şi dotare aferentă a aşezămintelor culturale

Florica5

O comună cu pepeni uriași, binecuvântată de Bunul Dumnezeu. Oameni cu mult bun simț. Reprezentatul comunei, primarul, are un motto ,,Lucrurile durabile se fac în timp și cu multă încrâncenare!,,. Aici scurtul drum al omului sub soare pactizează ireversibil cu propriul nostru destin, dar fiecare cu propria ardere.citeşte tot textul

poza