Comunităţile EBC din judeţul Galaţi au rezolvat problema gestionării deşeurilor

10.03.2010

Mihai Turcu, directorul coordonator al Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu Galaţi, a arătat că în mai bine de jumătate dintre cele 60 de comune ale judeţului, salubrizarea a fost lăsată la voia întâmplării de către primari, care au încheiat doar contracte formale, “pe hârtie”, cu societăţi de profil. În aceste comune, depozitarea gunoiulului menajer se face în continuare la vechile gropi de gunoi sau în alte locuri neautorizate. Această indiferenţă nu face însă decât să contribuie la creşterea pericolului de declanşare a procedurilor de infringement împotriva României, de către Comisia Europeană, pentru nerespectarea termenului de 16 iulie 2009 până la care gropile de gunoi ar fi trebuit să fie închise, iar serviciile locale de salubritate - să fie înfiinţate, a explicat Mihai Turcu.

Spre deosebire de “comunele indisciplinate” ale judeţului, localităţile gălăţene incluse în proiectul EBC au rezolvat eficient problema deşeurilor menajere, după cum recunosc chiar responsabilii de mediu. “Se pare că la mijloc este vorba de o influenţă benefică a EBC în creşterea eficienţei administraţiilor locale şi chiar de o creştere a implicării celor care deţin funcţii publice în rezolvarea problemelor comunităţii. Nu numai Schela, ci şi celelalte comunităţi EBC din judeţul Galaţi sunt printre cele care au închis vechile gropi de gunoi şi au încheiat contracte cu societăţi specializate, care au preluat serviciul de salubrizare în localitate”, a arătat oficialul Gărzii de Mediu.

Exemple de bune practici

Cel mai recent proiect de colectare selectivă a deşeurilor a fost finalizat în comuna Schela. Proiectul a început în decembrie 2008 şi fost realizat în baza unei finanţări obţinute prin Programul PHARE 2006 - Coeziune Economică şi Socială. Valoarea totală eligibilă a proiectului a fost de 648.300 euro, din care 90% a fost asigurată de UE. Au fost atinse mai multe obiective: înfiinţarea unui serviciu local de salubritate, salubrizarea întregului teritoriu al comunei, prin colectarea într-o perioadă de 12 luni a tuturor deşeurilor care în anii trecuţi fuseseră aruncate la voia întâmplării, precum şi trecerea la colectarea selectivă a deşeurilor.

Primarul localităţii, Iacov Bărceanu, şi consilierii locali nu s-au oprit însă aici. Cu ajutorul unor unor bani obţinuţi de la Fondul de Mediu, ei au conceput alte proiecte pentru: amenajarea parcului din comună, plantări de arbori (în special nuci) şi arbuşti (tuia) de-a lungul drumurilor comunale, împăduriri pe terenurile din extravilan, dezvoltarea turismului etc. Toate investiţiile de mediu urmează să contracareze existenţa pe teritoriul comunei a uneia dintre cele mai mari schele petroliere din zonă (aceasta ocupă 135.500 metri pătraţi), precum şi vecinătatea cu halda de zgură a combinatului siderurgic ArcelorMittal. Halda este, în fapt, un “munte” de 60 de milioane de tone de zgură de furnal, de unde adeseori vântul mai rostogoleşte prin aer nori de praf de steril.

Celelalte primării implicate în proiectul EBC şi-au rezolvat şi ele în cea mai mare parte problemele legate de gestionarea deşeurilor. Astfel, primăria din Cavadineşti a încheiat contract cu SC Compania de Utilităţi Publice SA Bârlad, iar primăria Griviţa a încheiat contractul cu SC Urban SA Galaţi. Există o mică întârziere doar în comuna Tudor Vladimirescu, unde este pe rol selectarea operatorului de salubritate. Aici, problema este ceva mai complicată decât în alte localităţi, deoarece Tudor Vladimirescu este una din cele mai mari comune din judeţ, unde va fi pusă în funcţiune şi una dintre cele şapte staţii judeţene de transfer al deşeurilor.

O altă localitate EBC din judeţul Galaţi, oraşul Târgu Bujor, precum şi o localitate EBC din judeţul Brăila, oraşul Ianca, sunt, la rândul lor, primele comunităţi din România în care, în cursul anului trecut, au fost puse în funcţiune staţii de compostare a deşeurilor. Primarii celor două oraşe au reuşit să rezolve problema deşeurilor cu bani europeni. Proiectul oraşului Târgu Bujor a avut o valoare totală de 924.097 euro, din care grantul Phare a fost de 831.687 euro. La Ianca, staţia de compostare a deşeurilor biodegradabile, pusă în funcţiune în decembrie 2008, a costat 762.450 euro, din care 682.450 euro au provenit de la UE; restul banilor au fost asiguraţi din bugetul local.

Pe aceeaşi temă:

Primăria comunei Schela din judeţul Galaţi a depus proiect de împădurire a terenurilor agricole degradate

Parcul din “centru”, un nou standard al satelor gălăţene

La Târgu Bujor, o investiţie de mediu cum n-are nici unul din marile oraşe