Loading date and time...

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

EBC a facilitat schimbul de experienţă între viticultorii din Diosig şi cei din Recaş

26.09.2012
Peste 20 de viticultori din comuna Diosig (jud. Bihor) s-au deplasat la Recaş (jud. Timiş), pentru a participa la un schimb de experienţă pe teme viti-vinicole. Vizita s-a derulat în cadrul proiectului „Valoare, istorie, tradiţie împreună eCULTURA”, finanţat de MCSI prin programul „Economia Bazată pe Cunoaştere”, și a reprezentat unul dintre cele două schimburi de experiență prevăzute a se desfășura între întreprinzătorii celor două comunități partenere.

Schimbul de experienţă a avut ca scop transferul de informaţii şi cunoştinţe în domeniu, preluarea modelelor de bună practică, precum și schimbul de resurse dintre viticultorii din cele două comunități.

În acest sens, la Recaş, viticultorii din cele două localităţi au discutat probleme comune, care privesc soiurile şi plantaţiile de vie și, evident, producția de vin, explicând ce tehnologii utilizează şi cu ce probleme se confruntă în această activitate.
Gazdele le-au prezentat oaspeților viile lor, tehnologiile folosite şi la final, Cramele Recaş, vestite pentru vinul produs în toată Europa. Ei au avut cu ce se mândri: în ultimii ani, la Recaş au fost replantate peste 600 de hectare de vie, cu soiuri din Franţa şi Italia, care au performanţe foarte bune.

Cramele Recaş, un model de viticultură performantă

Viticultorii din Diosig au vizitat, de asemenea, complexul de vinificație, unde specialistul Florin Voloacă le-a prezentat acestora detalii despre fluxul tehnologic de ultimă generaţie. Totodată, întreprinzătorilor din Diosig li s-a explicat faptul că toate aceste rezultate remarcabile de la Recaș s-au datorat și faptului că echipamentele au fost înlocuite cu altele noi, cu randamente ridicate.

„De departe punctul forte al evenimentului l-a reprezentat această vizită la Cramele Recaş unde viticultorii noștri au putut observa îndeaproape procesul de vinificaţie ce se derulează aici la standarde europene, cu o tehnologie modernă de ultimă generaţie”, a declarat Diana Lavinia Corbuţiu, manager RECL Diosig.

Au fost vizitate și hrubele şi a fost prezentat, totodată, procesul de înnobilare a vinurilor şi modul de păstrare a acestora în vinotecă. Totodată a fost vizitată şi expoziţia de vinuri îmbuteliate.

„După acest tur lung, viticultorii recăşeni şi cei bihoreni au degustat, într-o cramă datând din anul 1447, patru soiuri de vin, prezentarea tehnicii de degustare fiind făcută de domnul Marius Paşcă, șef Sector Turism la Cramele Recaș. Practic, la Recaş s-a putut vedea modul în care se face viticultura modernă”, a explicat, la rândul său, Silvia Muler, manager RECL Recaş.

Pe parcursul vizitei a fost adus în discuție și oenoturismul, un concept care în România se află la început de drum, dar care în țări precum Franța, Italia, Spania sau Germania merge foarte bine.

”Acest sector turistic este ca un copil care abia acum învață să meargă. Suntem încă la început de drum”, spune Marius Pașcă. Potrivit acestuia, dezvoltarea sectorului este evidentă numai dacă privim cifrele referitoare la sosiri. ”Dacă în urmă cu câțiva ani primeam cam 50 de turiști pe an, acum deja vorbim despre câteva mii de persoane care ne trec pragul”, arată Pașcă.
El mai spune ca în ultima perioadă românii devin din ce în ce mai interesați de un astfel de turism. ”Dacă la început vorbeam aproape exclusiv despre turiști străini care vizitau cramele și podgoriile noastre, acum procentul deja s-a echilibrat. Numărul turiștilor români este aproape egal cu al acelora care vin din afara țării”.

Sunt însă, câteva probleme care ar trebui rezolvate. Astfel, în general, în cazul zonelor vini-viticole din România lipsesc structurile de cazare adecvate (de preferat chiar în podgorii). Acestui neajuns i se adaugă și lipsa unor activități conexe, care să-i mențină turistului interesul pentru a rămâne în zonă.

Articole similare:

EBC deschide apetitul eleviilor din Recaş şi Diosig pentru viticultură

Balul Strugurilor din Păsăreni promovează viticultura din Mureş

Bursa strugurilor la Slobozia Bradului şi Moviliţa

Voturi: 0
Cuvinte cheie: RecaşDiosigjud. Timişjud. BihoreCulturavieviticulturătradiţiiproiectul Valoareistorietradiţie împreună e-Cultura

Dragu6

Comuna Dragu reprezintă o veche aşezare sălăjeană, pe teritoriul ei găsindu-se vestigii neolitice şi vestigii romane. Situată undeva la graniţa dintre judeţele Sălaj şi Cluj, comuna Dragu pare un loc încremenit în timp, departe de agitaţia cotidiană a altor localităţi situate la drumul mare. Comuna se remarcă prin arta lemnului, aceasta fiind reprezentată de “porţile sălăjene”, iar tradiţiile şi obiceiurile străvechi sunt păstrate şi astăzi în sânul comunui.citeşte tot textul

poza