Loading date and time...

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

Elaborarea politicii educaţionale referitoare la integrarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor in sistemul preuniversitar din România

Concluzii şi Recomandări pentru dezvoltarea politicii educaţionale

Mai jos se află lista cu recomandările de politică educaţională, bazate pe programul pilot, evaluarea şcolilor pilot şi observaţiile realizate în timpul vizitelor de teren din primăvara
anului 2007.
Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei Ministerul Educaţie, Cercetării şi Tineretului
Helsinki Consulting Group Ltd
PROIECTUL ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE
Dezvoltarea politicii educaţionale privind integrarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor
în învăţământul preuniversitar din România
Activitatea 1
Concluzii şi Recomandări de Politică Educaţională

Seppo Tella & Carmen Holotescu
28 septembrie, 2007

Următoarele concluzii şi recomandări sunt în special bazate pe:

  • Analiza Cercetării Şcolilor Pilot şi a Programului Pilot din Şcolile Pilot şi evaluarea lor
  • Discuţii cu directorii şi profesorii din şcolile pilot, din alte şcoli, reprezentanţi din MCTI/UMP şi MECT, alţi experţi reprezentanţi ai universităţilor şi instituţiilor de cercetare şi inspectorate şcolare
  • Vizite în şcoli şi observarea lecţiilor
  • Documente de politicăşi rapoarte disponibile prin intermediul MCTI/UMP şi MECT
  • Documente de cercetare disponibile prin internet

Ne-am concentrat pe rolul profesorului ca individ, dar şi ca membru al şcolii şi al comunităţii locale şi pe rolul directorului ca director de şcoală, dar şi ca membru al comunităţii locale. Ne-am concentrat de asemenea pe o serie de concepte teoretice, cum ar fi socioconstructivism şi socio-culturalism, dar şi pe o idee fermăşi actuală asupra procesului didactic de predare-studiu-învăţare (TSL) într-o societate interconectată.

Chiar dacă recomandările noastre se bazează în special pe nivelul de bază, al şcolilor, considerămcă este dreptul nostru de a proiecta aceste concluzii către un nivel mai general, cum ar fi nivelul pregătirii profesorilor şi o viziune strategică la nivel naţional. O serie de comparaţii sunt realizate cu rezultatele cercetărilor internaţionale.

În cadrul acestor concluzii şi recomandări, obiectivul nostru principal este să subliniem anumite observaţii şi concluzii din punctul de vedere al profesorului şi având în vedere mediul în care se aflăşcoala şi comunitatea. Recomandările noastre sunt şi pentru nivelul ministerial, dar ne concentrăm în special pe nivelul micro. De aceea abordăm anumite aspecte, cum ar fi ergonomia, care nu este legată neapărat de dezvoltarea politicii naţionale, dar sunt importante în dezvoltarea la nivelul şcolii. Sperăm ca în acest mod, ideile noastre reieşite din diferitele subactivităţi ale Activităţii 1 vor fi cu uşurinţă legate de concluziile şi recomandările cuprinse în celelalte componente ale proiectului.

Am separat concluziile şi recomandările noastre în două componente majore. Astfel, mai întâi am prezentat observaţiile şi concluziile bazate pe ceea ce am văzut, citit sau observat. După aceste observaţii, am prezentat recomandările cu o serie de referinţe, acolo unde a fost necesar.

Argumente educaţionale (ţel, scopuri şi obiective pedagogice; procesul de predarestudiu- învăţare; strategii de învăţare)

Observaţii şi concluzii:

  • Am observat că partea (componenta) de predare este evidenţiată la clasă; a fost acordată o atenţie limitată componentelor de studiu şi învăţare
  • TIC au fost văzute mai mult ca instrumente în prezentările profesorilor
  • Elevii utilizează rar TIC în alte moduri decât pentru prezentarea unui material în faţa clasei şi sub supravegherea profesorului
  • Elevilor li se oferă rar posibilitatea de a colabora pentru rezolvarea de probleme

Recomandăm următoarele …

 
1. TIC ar trebui văzute într-un context mai larg, acoperind întregul proces didactic de predare–studiu–învăţare (TSL).
 

În loc de a se face referiri la predare sau învăţare sau chiar la procesul de predare-învăţare, subliniem importanţa includerii componentei de studiu între predare şi învăţare (Figura 1). În orice instituţie de învăţământ, învăţarea apare întotdeauna prin studiu cu intenţie (cu un anumit scop).

Figura 1.Procesul didactic de predare–studiu–învăţare (Harjanne & Tella, 2007)

 
2. Componenta de studiu ar trebui subliniată mai mult.
 

Un pas important înainte ar putea fi trecerea de la o componentă de predare la una de studiu; învăţarea va apărea ulterior.

 
3 Profesorii ar trebui să-şilărgească modalităţile de utilizare a TIC, nu doar pentru prezentări, dar şi pentru alte scopuri didactice.
 

Scopurile didactice (pedagogice) includ, printre altele, salvarea şi întreţinerea informaţiilor, comunicarea şi interacţiunea, crearea materialelor colaborative, iniţiative comune pe web etc.

 
4 TIC ar trebui să fie puse la dispoziţia (pentru uzul) elevilor în sensul în care profesorii să îi încurajeze să creeze, prezinte, trimite şi salva diferite produse prin intermediul TIC.
 

Elevilor ar trebui să li se dea mai multe sarcini pentru crearea prezentărilor, scrierea eseurilor, contribuţia la revistele şcolare etc.

 
5 TIC ar trebui să facă parte din programul de lecţie al profesorilor, astfel încât să aibă un rol relevant în procesul TSL, în loc să fie doar simple instrumente. Acest lucru necesită stabilirea unor obiective orientate pedagogic ale lecţiilor, pe o perioadă mai lungă de timp.
6 TIC ar trebui utilizate pentru facilitarea strategiilor de învăţare ale elevilor.
 

Dacă este subliniată componenta de studiu, atunci unul din aspectele majore este sprijinirea dezvoltării strategiilor de studiu ale elevilor. Din punct de vedere pedagogic, şi în special într-o instituţie de învăţământ cum este şcoala, sloganul “învaţă să înveţi” implică în primul rând principiul “predarea către/pregătirea elevilor pentru a învăţa cum să înveţe/studieze”, de ex. schematizarea procesului şi strategiilor de învăţare este de o importanţă capitală.

Medii

Observaţii si concluzii:

  • Clasele sunt prea des văzute exclusiv ca medii de predare
  • Predarea formală domină echilibrul între învăţarea formală si informală
  • Bibliotecile suferă din cauza funcţionalitătii, datorită fondurilor suficiente, dar si datorită rolului lor care nu a fost reconsiderat si pus în convergenţă cu TIC
  • Prea puţine calculatoare plasate în spaţii publice diferite din scoli, nu întotdeauna în cancelarii
  • În multe scoli, toate calculatoarele sunt plasate doar în laboratoarele de informatică
  • În multe scoli, profesorii nu aveau cheia de la laboratoarele de informatică; în schimb, erau condiţionaţi de căutarea cheii înainte de intrarea în laborator
  • Cele mai multe laboratoare de informatică sunt închise când nu se desfăsoară ore
  • Nevoile comunităţii nu au fost luate în considerare în mod corespunzător

Recomandăm următoarele …

 
7 Conceptul de mediu educativ ar trebui lărgit pentru a acoperi un mediu de predare, studiu, învăţare, lucru si comunicare. Pe scurt, ar trebui să vorbim despre un mediu de acţiune în care diferitele lui componente sunt în mod corespunzător echilibrate.
8 În plus faţă de mediul tradiţional de predare, ar trebui dată o importanţă mai mare mediilor informale de învăţare.
 

Când utilizăm metafora de mediu, trebuie să ţinem cont de faptul că elevii (si profesorii) învaţă si înafara mediului scolar. Acest lucru se întâmplă prin intermediul televizorului, a referinţelor, melodiilor pop, revistelor, chat-ului etc. Ar putea fi util, pentru scopuri educaţionale, să luăm în considerare diferitele dimensiuni din preajma contextului scolar instituţionalizat

Când vorbim despre importanţa învăţării informale, trebuie să luăm în considerare constatările cercetărilor (Anon 1992; Sawyer 1992) conform cărora, un tânăr american în vârstă de 18 ani, si-a petrecut 6–9% din viaţa sa în scoală. Luând în considerare numărul mare al activităţilor extracuriculare dezvoltate în scolile din SUA, se poate presupune că procentajul real în multe ţări europene este mai scăzut de 6–9%. Într-adevăr, înafara scolii, se realizează multe lucruri.

 
9 Bibliotecile, ca medii importante de studiu, ar trebui mai întâi reorganizate si apoi transformate în centre de resurse cu calculatoare si acces gratuit pentru toţi profesorii si elevii.
10 Mai multe calculatoare ar trebui plasate în diferite medii de acţiune din scoli, inclusiv cancelaria comună tuturor profesorilor.
11 Când clădirea scolii se renovează (sau sunt construite clădiri noi), ar trebui luat în considerare modul în care TIC poate contribui la diferite constelaţii de clădiri, cum ar fi distribuit vs. integrat
 

Având o serie de calculatoare puse la dispoziţia profesorilor în cancelarie (sala comună) s-a dovedit a fi un lucru foarte util si chiar indispensabil, în special pentru cazurile în care nu toţi profesorii au calculatoare acasă. În plus, aceste calculatoare ar trebui conectate la imprimante si la internet, astfel încât profesorilor să le fie usor să-si pregătească materialele, să trimită si să primească e-mail-uri, să navigheze pe internet în timpul liber. Am văzut cancelarii în care toate acestea erau bine organizate, dar asta nu se întâmplă peste tot.

 
12 Mai multe calculatoare ar trebui plasate în locuri accesibile în diferite laboratoare pentru a le face utilizabile în procesul de TSL a diferitelor materii. Chiar si 1-2 calculatoare ar putea acţiona ca agenţi de schimbare.
 

O eroare clasică apărută în câteva ţări, constă în plasarea tuturor calculatoarelor într-un laborator (sau laboratoare). Ar putea fi utilizate la predarea IT si informaticii, dar uneori sunt utilizate si la predarea altor materii. O tendinţă generală în multe ţări a fost începerea plasării calculatoarelor în diferite clase, astfel încât profesorii si elevii să le poată utiliza de câte ori consideră potrivit. Chiar si cu unul sau două calculatoare per sala de clasă, se pot realiza minuni (exemple de bună practică). Bineînţeles, acest lucru necesită schimbarea atitudinii profesorului care este obisnuit să aibă toţi elevii în faţa unui calculator în acelasi timp.2

 
13 Toţi profesorii si poate si unii dintre elevii selectaţi, ar trebui să aibă cheia laboratorului de informatică, astfel încât să poată intra în timpul liber, fără a fi nevoiţi de a căuta întâi cheia.
14 Laboratorul/laboratoarele de informatică ar trebui să fie deschise în timpul pauzelor si înainte si după începerea scolii, astfel încât atât profesorii cât si elevii să poată lucra acolo individual.
15 Profesorii ar trebui să cunoască unde pot solicita asistenţă tehnică în cazul în care este ceva în neregulă cu calculatoarele.
16 Scoala ar trebui să pregătească un plan strategic referitor la cum pot fi rezolvate problemele tehnice, cât mai eficient posibil.
 

Chiar dacă este recomandabil ca profesorii să încerce să devină pe cât de autonomi posibil vis-à-vis de problemele tehnice întâlnite în utilizarea calculatoarelor, viaţa lor ar fi mai usoară dacă scolile ar avea un plan clar pentru diferitele responsabilităţi de a căuta hardware, software si telecomunicaţii. Ar trebui de asemenea să fie clar tuturor profesorilor unde se află manualele, CD-uri de ajutor etc., astfel încât să le găsească usor când este nevoie de ele.

 
17 Ar trebui realizat un plan general privind îmbunătăţirea/actualizarea calculatoarelor existente. Una dintre soluţii ar putea fi upgradarea anuală a unei pătrimi dintre ele. Astfel, toate calculatorele ar fi upgradate în patru ani. Calculatoarele prea vechi sau softurile prea vechi s-au dovedit a fi mult mai scumpe decât cumpărarea de noi calculatoare la intervale regulate.
18 Nevoile comunităţilor locale ar trebui să fie rezolvate, permiţând localnicilor să utilizeze resursele digitale urmărind anumite reguli. Aceasta ar ajuta cu siguranţă la crearea unui sentiment de grup si a unei comunităţi cu scop comun de grijă si asistenţă.
 

Ergonomia

Observaţii si concluzii:

  • Multe din laboratoarele de informatică vizitate aveau mochetă care acopereau întreaga podea. Aceasta ar putea fi o sursă de alergii pentru elevi si profesori;
  • În unele laboratoare de informatică, monitoarele calculatoarelor erau plasate de obicei pe unitatea centrală, astfel că erau prea sus pentru majoritatea elevilor;
  • În multe clase dotate cu videoproiector plasat pe tavan, jaluzelele nu întunecau îndeajuns de mult camera astfel încât imaginea proiectată să fie văzută pe ecranul alb.

Recomandăm următoarele …

 
19 Mochetele care acoperă întreaga suprafaţă a încăperii ar trebui îndepărtate imediat, astfel încât niciun elev să nu sufere din cauza particulelor microscopice de praf.
20 Toate ecranele calculatoarelor ar trebui plasate puţin mai jos de ochii/privirea elevilor astfel încât să nu cauzeze uscarea pleoapelor care duce la obosirea ochilor sî dureri de gât.
21 Ar trebui instalate jaluzele mai bune la geamuri pentru ameliorarea vizibilităţii pe ecranul alb.
22 Profesorii ar trebui să fie mai atenţi la elevii cu vedere slabă, în special atunci când calculatorul este plasat în faţa clasei si este necesar ca toată lumea să vadă conţinutul.
 

Colaborare vs. Autonomia elevului

“Dacă îţi dau un bănuţ, tu vei fi mai bogat cu un bănuţ, iar eu voi fi mai sărac cu unul. Dar dacă îţi dau o idee, vei avea o nouă idee, dar eu încă voi avea acea idee.” (Albert Einstein)

Observaţii si concluzii:

  • Au fost văzute prea puţine exemple de colaborare si activităţi realizate în colaborare;
  • Lipseau exemplele de bună practică referitoare la munca în echipă;
  • Nu au fost observate exerciţii de împărtăsire de cunostinţe;
  • TIC este deseori văzută ca modalitate de a da elevilor diferite sarcini repetitive, în special în laboratorul de informatică;
  • Predarea în stilul de transfer de cunostinţe este dominantă, în locul abordărilor mai moderne si mai focalizate pe elev;
  • Autonomia elevului nu este încurajată, cel puţin în orele observate;
  • Multe, dacă nu toate clasele vizitate/observate de noi se concentrează în special pe abilităţile cognitive, în loc să sprijine si afectele, emoţiile si sentimentele în cadrul procesului de TSL

Recomandăm următoarele …

 
23 Colaborarea si activităţile colaborative să fie utilizate regulat, atât în clase cât si în laboratoarele de informatică.
24 Ar trebui încurajate modalităţile de lucru în echipă si cooperarea dintre elevi.
 

Despre învăţarea colaborativă se vorbeste de peste 20 de ani. Abordările colaborative si
comune sunt de asemenea prezente. Aceste abordări ar trebui subliniate mai mult în pregătirea
profesorilor. – Scrierea este o activitate care poate fi realizată fără calculatoare, dar care,
într-un laborator de informatică de exemplu, se dovedeste a fi de obicei foarte motivantă si
conduce la bune rezultate de lucru colaborativ. Elevii ar putea analiza-scrie/co-autori articole,
prezentări, pot realiza revista scolii, participa în reţele sociale etc. – În programul pilot am
încercat să experimentăm o serie de instrumente în acest sens. Unele dintre cele mai simple
includ http://docs.google.com si tablă de scris (Writeboard), dar sunt disponibile si altele, ca si
funcţiile Word, în cazul în care elevii se mută de la un calculator la altul pentru editarea lucrărilor
lor scrise.

 
25 Crearea colaborativă de cunostinţe ar trebui încurajată prin proiecte de rezolvare de probleme practice (problem-solving).
26 Ar trebui să se producă o schimbare a metaforei de transfer de cunostinţe către un proces de învăţare bazata pe întrebări (inquiry-based study processes).
 

Elevii nu mai sunt consideraţi de către profesori receptori pasivi ai cunostinţelor transmise de acestia. Mai mult, ei însisi ar trebui să creeze cunostinţe prin rezolvarea diferitelor tipuri de probleme care, în cele mai bune cazuri, sunt legate de situaţii din viaţa reală. Aceasta este adesea numită predarea sau învăţarea bazată pe întrebări sau rezolvare de probleme (PBT sau PBL).

În termeni practici, predarea bazată pe întrebări începe cu elevii care pun întrebări la care ulterior încearcă să răspundă sau să găsească soluţii. Informaţiile vor fi culese, analizate si apoi prezentate prin utilizarea diferitelor TIC. Predarea bazată pe întrebări se referă la întreg procesul.

 
27 Profesorii ar trebui învăţaţi si încurajaţi să-si scurteze discursul la clasă. “Cu cât vorbesti mai mult, cu atât elevii învaţă mai puţin”.
28 Ar trebui tolerat un anumit nivel al zgomotului atunci când elevii lucrează în echipă si la calculatoare.
 

În toate clasele din vest, profesorii tind să vorbească prea mult, de obicei două treimi din timpul de la clasă. În cazul în care profesorii încep să utilizeze activităţi colaborative, ei nu mai trebuie să vorbească atât de mult în timpul orei; în schimb, încep să vorbească elevii, ceea ce este un lucru bun. Datorită acestor activităţi colaborative, unii profesorii se pot gândi că elevii vorbind între ei vor face prea multă gălăgie, dar apoi este bine de reţinut că zgomotul rezultat în urma acestui tip de activităti este unul constructiv si nu distructiv sau contraproductiv.

 
29 TIC ar trebui văzute ca elementul puternic în schimbarea oricărui aspect din procesul TSL. Ele nu ar trebui folosite doar pentru exerciţii repetitive, desi unul din punctele tari ale TIC este acela că este un repetitor răbdător.
 

Una dintre modalităţile mai vechi de utilizare a calculatoarelor în clase este legată de faptul că ele pot repeta o acţiune de câte ori este nevoie. În acest sens, utilizarea lor este justificată. Totusi, repetiţia trebuie văzută ca un mod foarte limitat de a exploata potenţialul TIC moderne. Pentru a avea un real profit din TIC, trebuie adoptate o serie de modalităţi în care TIC au un rol mai important (au mai multă putere).

 
30 Autonomia elevului ar trebui încuarjată în diferite stadii ale predării, studiului si comunicării. Autonomia elevului nu este în conflict cu activităţile colaborative; din contră, ele se susţin reciproc.
31 Elevii ar trebui să aibă posibilitatea de a experimenta învăţarea experienţială care presupune experienţe pozitive si suportive din ceea ce învaţă singur/ă sau cu alţii. TIC pot oferi aceste tipuri de experienţe de învăţare atât elevilor cât si profesorilor.
 

Conceptele de fiinţă umană, cunoastere si învăţare

Observaţii si concluzii:

  • Conceptele de fiinţă, cunoastere si învăţare s-au dovedit a fi necunoscute profesorilor si directorilor întâlniţi, desi mulţi profesori îsi puteau explica “filosofia didacticii” în termeni relevanţi si elocvenţi;
  • Cunoasterea este deseori, dar nu întotdeauna, înţeleasă ca un concept dinamic, de schimbare, care trebuie dezvoltat în mod colaborativ si socio-constructiv;
  • Structurile si credinţele din trecut nu sunt suficiente pentru utilizarea TIC la întregul său potenţial. Oricine trebuie să fie pregătit pentru schimbare, pentru managementul schimbării si incertitudine;
  • Învăţarea este de multe ori interpretată doar ca învăţare pe dinafară, desi am observat si câteva excepţii.

Un bun exemplu de analiză detaliată, din ceea ce a scris un profesor dintr-o scoală pilot:

9. Fiinţa umană este dotată cu inteligenţă, judecată, logică si capacitate de comunicare scrisă si orală. Este capabilă să comunice cu alţii, să îi înveţe pe alţii si de asemenea să înveţe. Acesta reprezintă un proces de învăţare pe tot parcursul vieţii începând cu primii ani de viaţă si continuând prin sisteme organizate de învăţământ si pregătire: grădiniţă, scoală, universitate, fiind preocupată de a acoperi toate ariile de interes: tehnic, stiinţă, cultură, căutând în permanenţă să-si îmbunătăţească cunostinţele într-un domeniu anume pentru a-si atinge obiectivele propuse.

Recomandăm următoarele …

 
32 Conceptele de fiinţă umană, cunoastere si învăţare ar trebui incluse în pregătirea iniţială si continuă a profesorilor (cpd).
 

O serie de profesori din solile pilot au semnalat importanţa învăţării, cunoasterii si procesului de crestere a copiilor, după cum a fost schiţat de profesorii lor si colegi. Se pare că este misiunea profesorilor de a ajuta elevii să se dezvolte la întregul lor potenţial.

 
33 Cunoasterea ar trebui înţeleasă ca ceva apărut din informaţiile stocate în creierul uman. Ar trebui privită ca având o natură relaţională, multidimensională sî dinamică.
34 Accente moderne cum ar fi socio-constructivismul si socio-culturalismul ar trebui incluse în programele de pregătire iniţială si continuă a profesorilor (cpd).
35 Conceptele moderne de cunoastere si învăţare ar trebui practicate cu ajutorul TIC si prin sarcini de rezolvare de probleme din viaţa reală.
36 Elevii ar trebui încurajaţi să facă faţă sarcinilor care presupun flexibilitate, capacitatea de a te confrunta cu schimbarea, controlul schimbării si tolerarea incertitudinii.
 

Având în vedere cele de mai sus, învăţarea poate fi definită din perspectiva teoriilor ecologice, după cum urmează: Învăţarea reprezintă dezvoltarea modalităţilor de a răspunde lumii si înţelesurilor ei. A căuta învăţarea înseamnă a căuta un elev activ în mediul său, indiferent dacă este într-un mediu de predare, studiu, învăţare sau comunicare. În măsura în care cineva este îndeajuns de flexibil pentru a se misca liber între aceste medii diferite, atunci el/ea este mai bine pregătit/ă de a face faţă si controla schimbarea condiţiilor din jurul său.

 
37 Elevilor ar trebui să li se prezinte sarcini care necesită managerizarea unor informaţii contradictorii.
 

Cunoasterea este întotdeauna relativă, întrucât aceasta depinde de cine o interpretează si în ce scop. Informaţiile contradictorii luate de pe internet sau din cărţi pot reprezenta experienţe valide pentru elevi. TIC oferă un acces usor si rapid la multe informaţii care pot fi contradictorii cu materialele didactice utilizate în clase. Astfel, reprezintă o experienţă de învăţare de luat în seamă, căci elevilor li se oferă informaţii pe care le pot interpeta cât de bine posibil.

Formarea profesorilor > Educaţia profesorilor si Rolurile profesorilor

"... cea mai importantă inovaţie pedagogică este profesorul, cu gândirea lui pedagogică si calităţile personale." (Kohonen 1992)

"Profesorii deschid poarta, dar tu trebuie să intri singur." (Proverb chinezesc)

Observaţii si concluzii:

  • Majoritatea profesorilor întâlniţi de noi păreau profesionisti si sincer dedicaţi muncii lor.
  • Totusi, nu a fost foarte clar cum îsi văd ei rolul în viitor ca profesori care utilizează mult TIC.
  • Profesorii par legaţi oarecum de materiile lor, dar într-un mod limitat faţă de utilizarea TIC.
  • Părerile profesorilor variază referitor la mulţumirea faţă de pregătirea specifică TIC la care au participat.
  • Mulţi profesori au subliniat importanţa formării, dar nu au fost foarte specifici în a detalia ce tip de formare viitoare le-ar fi necesară. Câteva referinţe au fost făcute pentru formări/ pregătiri orientate pedagogic în plus faţă de formarea tehnică
  • Profesorii ar putea fi capabili, dar nu au exemplificat, să combine predarea la clasă cu educaţia bazată pe reţea (învăţare mixtă)

Recomandăm următoarele …

 
38 Pregătirea profesorilor ar trebui să aibă o referire mai mare la conţinutul educaţional sî nu să se concentreze doar pe aspectele practice ale predării la clasă.
39 Pregătirea profesorilor în România ar trebui actualizată cu pregătirea teoretică (theoretically-based teacher education).
 

Formarea profesorilor reprezintă de obicei prima si condiţia esenţială în educaţia profesorilor. Formarea profesorilor este deseori profesională, minimizându-se importanţa abilităţilor manuale. Pe de altă parte, educaţia profesorilor este mai mult bazată pe teorie si orientată stiinţific pentru atingerea obiectivelor educaţionale. Îmbunătăţirea formării profesorilor prin educaţia profesorilor este o tendinţă europeană care poate fi încurajată si în România pe termen lung.
Pentru dezvoltări ulterioare, aceasta ar trebui văzută ca un pas important, în totalitate în conformitate cu recomandările CE: de la formarea profesorilor la educaţia profesorilor.

 
40 Profesorii ar trebui să aibă posibilităţi mai mari de studiu TIC la diferite materii scolare si nu doar la IT.
41 Profesorii ar trebui să aibă o idee mai clară faţă de rolurile lor de educatori când TIC sunt utilizate extensiv.
 

Profesorii, educatorii profesorilor si alţi decidenţi ar trebui să reflecte asupra rolurilor pe care un profesor al timpurilor noastre ar trebui să le aibă în România. Ca punct de plecare, am prezentat clasicul tabel al lui Peretti (1993) referitor la rolurile profesorului contemporan din Franţa (Figura 3).

De exemplu, o persoană ar putea reflecta asupra diferitelor roluri identificate de Peretti prin punerea lor într-o situaţie în care sunt folosite TIC. Se menţin aceleasi roluri? Variază? Ce roluri lipsesc? Ce roluri devin mai importante?

Ca si comentariu comparativ, când rolurile identificate de Peretti (Figura 3) au fost discutate de viitorii profesori, acestia au întrebat imediat: Unde este rolul de terapeut? Unde este rolul de educator?

Figura 3. A Rolurile profesorului contemporan (Peretti 1993).

Profesorii ar putea profita din discuţiile despre rolurile lor, împreună cu directorii si poate împreună cu elevii lor. Ar fi important să analizăm care dintre roluri de pot scimba datorită utilizării TIC în scop educativ.

Într-un studiu finalndez recent, Tella si alţii (2001) au recapitulat cele mi importante roluri ale profesorului într-un mediu conectat de predare, după cum urmează: profesorul este cel care motivează; profesorul este cel care intermediază legături, conexiuni (facilitează legăturile si este si el inclus în reţea); profesorul este un organizator; profesorul este comunicator; profesorul este ghid (“De la ´sage` pe scenă la `ghid` alături / “From the `sage`on the stage to a `guide` on the side”).
Un alt mod de a vedea rolurile profesorului din Figura 4, este de a discuta aceste roluri cu profesorii, ca parte din pregătirea lor.

Figura 4. Diferitele roluri a ale profesorului
(Sursa: necunoscută).

 
42 Profesorii ar trebui să beneficieze de mai multe cursuri de formare continuă (cpd), cu o clară subliniere a aspectelor pedagogice si didactice.
 

În acest context, fără a merge în detaliu, ne referim la pedagogie când subliniem importanţa aspectelor educaţionale, si la didactică, în cel mai bun sens european, când vorbim despre procesul TSL. Aspectele didactice include, printre altele, accentuarea autonomiei elevilor, auto-orientării, a colaborării si împărtăsirii de cunostinţe.

Pedagogie vs. Tehnologie

"Noile tehnologii din Educaţie si Formare vor fi acceptate destul de usor, atât timp căt procesul actual de predare si învăţare nu este atins/afectat." (P. Kommers)

"Învăţa repede orice i se spunea." (Umberto Eco: The Island of the Day Before)

Observaţii si concluzii:

  • Majoritatea profesorilor întâlniţi au vorbit despre dezinteresul faţă de aspectele tehnice si tehnologice;
  • Foarte puţini dintre profesorii de al scolile pilot au demonstrat o hotărâre nejustificată faţă de TIC prin răspunsurile la întrebările din cercetarea noastră;
  • Tehnologia a fost înţeleasă în special ca si instrument (metafora primară), care, dacă este bine folosită, ar putea creste accesul la informaţii care pot fi transformate în cunostinţe pentru mintea oamenilor (elevilor, studenţilor, profesorilor, directorilor);
  • Potenţialul TIC a fost de multe ori exprimat cu criticism si precauţie, dar optimismul era evident.

Recomandăm următoarele …

 
43 Profesorii ar trebui să beneficieze de mai multă pregătiretehnică decât înainte, si e preferabil ca aspectele pedagogice si didactice să fie incluse.
44 Ar trebui căutat un echilibru între pedagogie si tehnologie.
45 Potenţialul tehnologiei, în spercial al TIC ar trebui fi văzut dinr-un unghi mai larg, nu doar ca instrument. TIC pot fi văzute ca parteneri intelectuali, ca si creatori si întreţinători ai unui anumit context si, în final, ca mediatori puternici.
 

În Figura 5, procesului TSL i-au fost oferite diferite metafore, începând cu instrumentele, trecând prin partenerii intelectuali, ca de exemplu, sublinierea acelor calităţi cuprinse în TIC care pot amplifica, intensifica sau întări capacitatea intelectuală în contextul creaţiei (TIC, aplicaţiile web pot crea noi medii de învăţare pentru elevi), ajungând la cele de mediator. Mediatorul puternic este o metaforă abstractă care încearcă să cuprindă toate elementele conţinute de TIC, inclusiv drepturile indivizilor de a acţiona ca si cetăţeni bine infrmaţi ai unei societăţi informaţionale.

Figura 5. Lărgirea procesului TSL (Tella 2001)

Din punctul nostru de vedere, când vorbim despre TIC doar ca instrumente este prea limitativ; ar trebui recunoscut întregul potenţial al TIC.

 
46 Ar trebui sprijinită o atitudine precaută, critică dar pozitivă faţă de TIC
47 Profesorii ar trebui încurajaţi să-si consolideze încrederea în utilizarea TIC mai întâi în scop personal si apoi în clase cu elevii.
 

Cea mai bună reţetă pentru nevoile României din viitorul apropiat ar fi cel mai probabil “90% pedagogie; 10% tehnologie”. Aceasta poate suna ciudat si contradictoriu, dar problema majoră cu care s-au confruntat profesorii pe i-am întâlnit a fost lipsa cunostinţeor si competenţelor de utilizare a TIC în diferite moduri. Calculatorul nu este în sine important; factorii contextuali sunt mult mai importanţi (cum, unde, de ce, pentru ce, cu cine?).

Una dintre greselile majore întâlnite în alte ţări a fost lipsa formării suficiente si adecvate a profesorilor, atât în educaţia iniţială cât si după angajare / continuă. Doar cresterea – sau nici măcar dublarea – numărului de calculatoare în clase nu rezolvă nicio problemă dacă profesorii nu sunt bine pregătiţi pentru utilizarea TIC într-un mod corespunzător pedagogic si la nivel extins.

Sursa deschisa (Open source), conţinut deschis (Open Content), liber (Open Freeware) vs. Materiale didactice tradiţionale

Observaţii şi concluzii:

  • Materialele didactice specifice TIC întâlnite în clase constau în principal în lecţiile multimedia AeL, desi acestea nu sunt disponibile pentru ciclul primar
  • Opinii diferite referitoare la utilitatea materialelor AeL. Unii profesori au fost în totalitate în favoarea lor, dar alţii le-au criticat pentru faptul că se pierde abordarea pedagogică. În analizele noastre, cantitatea si calitatea acestor materiale sunt bune, dar nu suficiente pentru a servi scolilor din România.
  • Nu au fost văzute multe materiale, cu câteva excepţii, printre care aplicaţiile bazate pe hărţi (map-based application). Probabil că există si alte materiale; noi nu le-am văzut ca fiind utilizate.
  • În România, ca în multe alte ţări, există mulţi profesori care, din păcate, consideră că dacă nu există materiale didactice gata realizate pentru clasele lor, materii sau elevi, ei nu pot utiliza deloc TIC. Aceasta reprezintă, desigur, o eroare fundamentală.
  • Puţini profesori au utilizat open source, conţinut deschis si open freeware, cum ar fi OpenOffice în loc de aplicaţiile Office Windows.
  • Unii profesori au utilizat programe multimedia împreună cu cărţi, enciclopedii, hărţi si desene.

Recomandăm următoarele …

 
48 Profesorii ar trebui să fie pregătiţi în vederea utilizării mai flexibile a materialelor didactice existente.
49 Profesorii ar trebui să ofere elevilor mai multă libertate de a lucra cu aceste materiale în diade, triade sau grupuri mici, în mod colaborativ.
50 Profesorii ar trebui invitaţi să fie mai inventivi în utilizarea programelor deja existente astfel încât să poată fi bine incorporate în procesul de TSL, pentru beneficiul elevilor.
51 Profesorii ar trebui să constientizeze faptul că TIC pot fi utilizate în predare si studiu, chiar dacă profesorul nu are deloc programe deja existente.
 

Un exemplu clasic de a începe lucrul cu TIC în situaţia în care nu există disponibile materiale deja realizate, este mediul de invatare online, cum ar fi Moodle, BSCW, WebCT si multe altele. Mediul mai este numit si portal de învăţare, mediu de lucru colaborativ sau un IDLE (mediu de învăţare integrat distribuit). Au fost create diferite grupuri de discuţii pentru ca discuţiile efective să înceapă. Au fost create o serie de dosare de conţinut pentru a permite elevilor si profesorilor să-si salveze eseurile, temele de acasă si alte materiale. A fost stabilită o colecţie de link-uri. Si, iată, profesorul are la dispoziţia lui un depozit (care creste si se îmbunătăţeste) pentru materialele de predare, studiu si învăţare.
Cu toate acestea, in scolile pilot din programul pilot (jumătatea lunii mai – jumătatea lunii iunie 2007), mai avem alte opţiuni: recursul la materiale, aplicaţii si instrumente open source. Blog-uri si wiki au reprezentat o opţiune la îndemână pentru începerea lucrului colaborativ, consolidând activitatea deja realizată în clasă.

 
52 Profesorii ar trebui informaţi si îndeajuns de curajosi de a apela la open source, conţinut deschis (open content) si programe open freeware. Acestea oferă scolilor sî profesorilor o sursă de materiale importante, în permanentă actualizare si gratuite pentru predare, studiu si învăţare.
 

Open source, conţinut deschis si open freeware sunt, după cum implică si termenii, deschise tuturor, gratuite si chiar modificabile, scalabile si adaptabile pentru cei orientaţi către tehnică.

Curriculum

Observaţii şi concluzii:

  • Au fost aduse multe critici de către profesori în privinţa curriculum-ului ca fiind prea aglomerat si astfel nu permite prea mult mult pentru utilizarea TIC pentru diferite teme si tematici.
  • S-a propus ca opţionalele (cursurile facultative) de IT să fie obligatorii începând cu scoala primară.
  • Se pare că nu toţi profesorii sunt constienţi de diferitele nivele ale curriculei.

Recomandăm următoarele …

 
53 La următorul stadiu de dezvoltare, ar trebui acordată mai multă atenţie identificării unui spaţiu adecvat pentru TIC în programă/curriculă.
 

Profesorii din diferite ţări tind să se plângă vis-à-vis de curricula, aceasta fiind, în opinia lor, prea grea si încărcată. Acest lucru s-ar putea să nu fie adevărat, dar, pe de altă parte, dacă profesorii consideră că aceasta este realitatea, atunci curricula, care se presupune că îi ajută pe profesori, devine o povară.

 
54 TIC nu ar trebui să fie obligatorii la niciun nivel scolar. Mai mult, ele ar trebui încorporate în predare la toate materiile si să fie responsabilitatea tuturor profesorilor. Aceasta nu priveste IT sau informatica dacă se iau în considerare doar aspectele tehnice. În acest caz, ar trebui să beneficieze de un tratament special în curriculum.
55 Familiarizarea cu programa la diferite nivele (naţional, scolar) ar trebui să facă parte obligatoriu din formarea continuă a profesorilor (cpd). Curricula ar trebui analizată si în perioada de formare iniţială a profesorilor.
 

Comunicare si interacţiune

Observaţii şi concluzii:

  • Mulţi profesori au înţeles importanţa comunicării care se realizează mai usor, mai repede si mai mediat prin intermediul TIC. Unele răspunsuri au fost luate ca atare.
  • Nu mulţi dintre respondenţi au comentat asupra potenţialului crescut al interacţiunii facilitate de TIC.

Recomandăm următoarele …

 
56 Ar trebui reflectat mai mult pentru problematizarea a ceea ce s-a întâmplat în momentul cresterii procentajului comunicării mediate de tehnologie (e-mail, chat, messenger, sms, mms, etc.).
57 Ar trebui realizate mai multe analize pentru exploatarea intercaţiunii facilitate de TIC în învăţământ.
 

Activitatea perceptivă si socială a unui elev si, în mod particular interacţiunea verbală si nonverbală în care un elev estre implicat, este punctul central în înţelegerea învăţării. Din punctul de vedere al teoriilor ecologice ale învăţării, în momentul în care elevii interacţionează în rezolvarea unei sarcini, cum ar fi rezolvarea de probleme, interacţiunea nu doar facilitează învăţarea; de fapt este învăţare în cel mai profund sens. De aceea profesorii ar trebui să faciliteze situaţiile în care elevii comunică si interacţionează unii cu alţii, deoarece ei sunt în centrul procesului de învăţare.

TIC, IT, CAL, CMC, DE, NBE, e-learning, m-learning …

Comunicare si interacţiune

Observaţii şi concluzii:

  • Terminologia din domeniu este derutantă si pare a-i încurca pe profesori, directori si chiar pe decidenţi.

Noi am folosit termenul de tehnologii ale informaţiei si comunicării (TIC), în locul celui de e-learning sau m-learning (învăţarea mobilă sau mediată). În acelasi timp, unii ar prefera învăţarea combinată, învăţarea deschisă, învăţarea flexibilă si, la nivel instituţional, învăţarea dual-mode. Unii se referă la învăţarea bazată pe reţea (network-based - NBE), alţii la învăţarea online (web sau internet). CMC sau comunicarea mediată de computer este utilizată frecvent cu diferite ocazii. Chiar si ID (învăţământul la distanţă) apare din când în când, desi deseori reprezintă vechiul regim. Apar de asemenea CAL sau învăţarea asistată de calculator si CBE sau învăţarea cu ajutorul calculatorului, dar acestea tind să se refere la interpretări care erau la modă în anii 1980 si 1990.

Terminologia s-a schimbat radical în câteva decenii (Figura 6). Uneori ar fi bine să analizăm schimbările si să încercăm să vedem unde ne plasăm fiecare dintre noi. Dar în România, nu trebuie să ne uităm în urmă; mai degrabă ar fi mai înţelept să ne concentrăm pe dezvoltările viitoare.

Figura 6. Câteva modalităţi de la educaţia bazată
pe computer (CBE) la educaţia In reţea
(network-based education - NBE)
(pe baza cercetărilor dlui Tella).

Recomandăm următoarele …

 
58 Ar trebui organizate mai multe discuţii pentru a identifica termenii si conceptele corepsunzătoare pe care profesorii români să le utilizeze si să le înţeleagă.
59 Componenta de comunicare ar trebui inclusă în aceste discuţii, căci multe dintre aplicaţii au subliniat, întărit sau amplificat capacitatea noastră de a comunica chiar si la distanţă
60 Trebuie să ne reamintim că, în analiza finală, nu există e-learning; există doar învăţare. Nu există învăţare mobilă; există doar învăţare. Nu există învăţare omniprezenta; există doar învăţare, legată întotdeauna de un context, timp si spaţiu. Învăţarea nu poate înlocui contextul, nici chiar cu tehnologia modernă. – Dar poate exista predare si studiu bazate pe TIC.
 
Figura 7. Soluţia Finală. (sursa: necunoscută)

Situaţia din scoli poate fi interpretată prin diferite “etichete”, fiecare reprezentând o paradigmă a tehnologiei educaţionale (Pulkkinen 2003). Aceste “etichete” caracterizează anumite tendinţe dintr-un anumit moment, dar nu ar trebui văzute prea categoric. Multe dintre ele sunt depăsite, iar abordarea dintr-o altă perspectivă ar putea fi falsă. Dar totusi, ne oferă câteva perspective pentru analiza noastră. Această clasificare este bazată pe Pulkkinen (2003), dar Tella a realizat o serie de modificări pentru a corespunde mai bine contextului actual:

  • Paradima PC (1980-)
    – computerele însele ca si obiect de studiu
  • Paradigma IT (1985-)
    – Tehnologia informaţiei văzută ca obiect de studiu si ca materie scolară (în Finlanda până în 1994)
  • Paradigma C (1990-)
    – Învăţarea asistată de calculator sau Învăţarea cu ajutorul calculatorului (Computer-
  • Aided Learning - CAL în Europa) sau Instrucţia asistată de calculator (Computer- Assisted Instruction - CAI în SUA)
    – Învăţarea managerizată de calculator (CML), în special în SUA
    – Comunicarea mediată de calculator (CMC), Cumunicarea interumană mediată de calculator (CMHC), Comunicarea interumană mediată video (VMHC), BBS, e-mail,
    Lucrul colaborativ sprijinit de calculator (CSCL)
  • Paradigma I (1995-)
    – Internet + web, noi platforme, învăţarea on-line
    Paradigma E (2000-)
    – eLearning, eCommerce, eEducation
  • Paradigma V (1990-; 2000-)
    – Scoala virtuală, clasa virtuală, Universitate virtuală
    – Spaţiul virtual 3D, comunităţi virtuale de învăţare
  • Paradigma M (2003-)
    – m-learning (învăţarea mobilă; învăţarea mediată); interfeţe pentru utilizatorii de mobile, accesul la Internet de oriunde
  • Paradigma U (2005-)
    – ubiquitos computing, medii de învăţare imersive; TIC integrate în corp, haine si construcţii; oamenii devin parte a spaţiului web
  • Paradigma W1 (2000-)
    – Educaţia bazată pe web (bazată pe reţea), cunostinţe media, expertiză în media; programe de grup (portaluri de învăţare; IDLE)
  • Paradigma W2 (2006-)
    – Aplicaţii Web 2.0 (mai ales din 2006); reţea socială; media socială; bloguri; wiki-uri; folksonomii (taxonomii populare); wikipedia; aplicaţii online comune
  • Paradigma Web 3.0 (2010-)
    – Aplicaţii Web 3.0–58.0+; reţea socială; web-uri semantice; media socială
 
61 În sistemul de învăţământ românesc, ar trebui să se decidă ce paradigmă ar fi mai potrivită pentru a fi adoptată si ce măsuri ar trebui luate în avans în această direcţie.
 

Pe baza celor observate de noi, scolile românesti se confruntă cu începutul aplicării paradigmei C, cu alte cuvinte, se focalizează prea mult pe materiale didactice gata realizate (CAL, învăţarea asistaă de calculator). Din punctul nostru de vedere, CAL poate fi utilizat ca parte a abordărilor care vor fi adoptate, dar dacă se va pune accentul pe comunicare, interacţiune si colaborare, atunci accentul trebuie pus pe abordările mai moderne.

Atitudini, Abilităţi, Competenţe, Învăţarea pe tot parcursul vieţii (LLL)

"Atitudinile sunt contagioase. Ale voastre merită adoptate?"

Observaţii şi concluzii:

  • O serie de profesori s-au referit la capacitatea elevilor de a înregistra progrese dacă sunt ajutaţi de profesori sau, de exemplu, de tehnologie.
  • Ideea de LLL a fost exprimată de profesori în diferite modalităţi. Aici este unul dintre răspunsuri: “O persoană învaţă doar lucrurile de care este interesată; omul învaţă toată viaţa.”
  • Din câte am reusit să analizăm până în prezent, abilităţile si competenţele specifice TIC variază enorm, dar de obicei acesta este cazul multor ţări.
  • Competenţele si învăţarea pe tot parcursul vieţii au fost de multe ori discutate cu profesorii din scolile pilot.

Calculatorul în sine nu este important; toţi ceilalţi factori contextuali sunt, inclusiv obiectivele si scopurile propuse.

Recomandăm următoarele …

 
62 Atitudinea faţă de TIC în sistemul de învăţământ ar trebui să fie bazată pe o analiză critică, dar optimistă.
63 În cazul în care apare o rezistenţă faţă de utilizarea TIC (“magnetismul trecutului”), colegii care au această atitudine ar trebui respectaţi. Fiecare are dreptul de a adopta sau respinge TIC. – Este încă acceptabilă persuasiunea lină, având în minte binele comun.
64 Diverse abilităţi si competenţe TIC ar trebui dezvoltate, de preferat în concordanţă cu alte standarde europene.
65 Unele competenţe de bază ar trebui detaliate, iar sistemul ar trebui construit astfel încât să permită profesorilor îmbunătăţirea competenţelor lor în domeniul utilizării TIC în educaţie.
66 Învăţarea pe tot parcursul vieţii (LLL) si – sau mult mai frecvent – învăţarea lifewide learning (LWL) ar trebui luate în considerare începând cu scoala primară sau chiar mai devreme. Trebuie să fim constienţi de faptul că abilităţile LLL încep să se dezvolte de la o vârstă fragedă.
67 Valorile ar trebui luate în considerare în promovarea dezvoltării elevilor prin LLL/LWL pentru integrarea socială.
 

Dimensiune europeană si Standardele europene

Observaţii şi concluzii:

  • Profesorii din solile pilot (sau alţi profesori pe care i-am întâlnit în vizitele în scoli) nu au dat prea multe răspunsuri referitoare la dimensiunea europeană. Având în vedere că România tocmai a devenit un membru al Uniunii Europene (din 01.01.2007), numărul mic al referinţelor la dimensiunea europeană pare surprinzător.

Recomandăm următoarele …

 
68 Dimensiunea europeană si standardele europene ar trebui luate în considerare ori de câte ori este posibil. Acest lucru ar ajuta România să-si coordoneze propriul sistem de învăţământ cu cele ale altor ţări membre UE. Aceasta ar facilita ulterior comparaţiile internaţionale în multe aspecte.
 

Uneori, metodele au fost corelate la dimensiunea europeană, de exemplu: “Ar trebui să folosim metode si programe moderne pentru a îndeplini standardele europene.”

Acest aspect a fost în mod consistent analizat în raportul privind cerinţele tehnice întocmit de Carmen Holotescu, în care există o comparaţie între datele statistice din 25 de ţări din UE si România. În cadrul acestui raport, subliniem importanţa unei atitudini permeabile si abordarea dimensiunii europene în scolile si alte instituţii de învăţământ din România, dar si în pregătirea profesorilor.

Societatea Informaţională/bazată pe Cunoastere, Probleme sociale

Observaţii şi concluzii:

  • Unii profesori din scolile pilot s-au referit la o societate informaţională sau bazată pe cunoastere (societate informatizată) către care ne putem îndrepta
  • Unii profesori au fost de părere că într-o societate informaţională, oricine trebuie să fie capabil să folosească TIC în mod raţional, sensibil si sigur.

Recomandăm următoarele …

 
69 TIC ar trebui văzute ca sprijin în formarea unui cetăţean al societăţii bogatinformaţionale si bazată intens pe cunoastere.
70 TIC ar trebui folosite în situaţii speciale legate de aspecte sociale, cum ar fi momentul în care progresul stiinţific trebuie să facă faţă schimbărilor sociale majore.
 

De la problematizare la rezolvare

"Întotdeauna mi-am dorit să am un calculator care să poată fi folosit atât de usor ca si telefonul. Dorinţa mea a devenit realitate. Nu mai stiu să folosesc telefonul."(Bjarne Stroustrup, profesor de stiinţe informatice, designer programare C++, 1950)

Observaţii şi concluzii:

  • Am observat că unii profesori au problematizat raison d’être al TIC si tehnologiei în general.
  • Puţin profesori au sesizat dificultatea de a incorpora TIC în propriul stil de predare datorită mai multor factori (curriculum, lipsa timpului, o anumită rezistenţă).

Recomandăm următoarele …

 
71 Ar trebui să privim prezentul stadiu de dezvoltare ca fiind cel care ne oferă cheia rezolvării (résolutique), cu alte cuvinte, ne oferă diferite modalităţi de a rezolva problemele mai bine, mai repede si mai eficent decât înainte.
 

Clubul Roman a făcut diferenţa de gândire între 1980 si 1990, spunând că oamenii din trecut se focalizau pe discutarea problemelor globale (problématique), în timp ce, începând cu 1990, accentul a fost schimbat de la probleme la diferite moduri si modalităţi de rezolvare. Această abordare a început să fie numită rezolvare (résolutique). În opinia noastră, această tendinţă a continuat până în zilele noastre. Rezolvarea globală se referă la măsuri coordonate în toate domeniile, de la global la local (“glocal”), de la comun si colaborativ la individual si de la material la social si spiritual. Considerăm că TIC reprezintă cheia centrală pentru identificarea soluţiilor si nu pentru crearea de probleme. Noţiunea de rezolvare (resolutics) face parte din optimismul educaţional si astfel reprezintă o temă foarte importantă de discuţie în orice seminar pe tema scolii si a politicii educaţionale.

Cercetare si dezvoltare

Observaţii şi concluzii:

  • Doar câteva referinţe au fost făcute de scolile pilot sau alţi profesori cu privire la cercetare si dezvoltare.

Recomandăm următoarele …

 
72 Componenta de cercetare si dezvoltare ar trebui consolidată la diferite nivele ale educaţiei, iar cercetarea ar trebui bazată si focalizată pe diferite tipuri de cercetări, atât cantitative, calitative, cât si mixte.
73 Cercetarea ar trebui focalizată atât pe utilizarea în scop educaţional al TIC, cât si pe dezvoltarea diferitelor aspecte alte TIC în societate în general.
 

Viitor, inovaţii, viziuni

"Viitorul este deja aici, este doar distribuit neuniform." (William Gibson)

“Când vine vorbna despre viitor, misiunea noastră nu este să-l prevedem, ci să-i oferim posibilitatea de a fi.” (Antoine de Saint-Exupéry)

Observaţii şi concluzii:

  • Doar câteva refrinţe au fost făcute la viitor si la natura inovativă a TIC, de ex. “O scoală modernă este o scoală care formează competenţe pentru viitor.”
  • Viziunile futuristice nu au fost întotdeauna diferenţiate de nevoile zilnice, care, este de înţeles, s-au aflat în mintea profesorilor.
  • Natura inovativă a TIC a fost discutată, dar cu o analiză succintă a motivului pentru care “forţa revoluţionară” (Papert 1993) a calculatoarelor nu a fost încă manifestată în mod clar.

Recomandăm următoarele …

 
74 O serie de instrumente de cercetare ar trebui adoptate, cum ar fi misiunea, viziunea, strategia si scenariul, în momentul planificării viitorului utilizării TIC în scop educaţional.
75 Nu ar trebui să asteptăm viitorul; ar trebui să îl realizăm.
 

Cum putem reacţiona la viitorul din faţa noastră? O clasificare (de ex. Helakorpi 2001, 17; Figura 8) este bazată pe trei atitudini diferite. Prima – există persoane care sunt atrase de viitor, căci ele consideră, prin “forţe mai puternice”, cum ar fi legislaţia si decidenţii politici care sunt consideraţi a fi în poziţii cheie pentru schiţarea viitorului.

A doua – există persoane care se adaptează viitorului, care văd viitorul ca fiind ceva inevitabil, dar înţeleg că nevoile viitorului pot fi prevăzute în avans, iar acesti oameni pot fi îndeajuns de flexibili în confruntarea cu aceste nevoi.

A treia – există persoane care realizează viitorul. Aceste persoane sunt convinse că propriul lor viitor este – cel puţin parţial si până la un punct – cel creat si modelat de ei însisi. Acest tip de atitudine presupune un comportament predictiv, care este de multe ori numit gândire strategică.

Figura 8. Diferite abordări ale viitorului (pe baza
Helakorpi 2001, 17; trandus de Tella în 2004).

O altă clasificare este de a vorbi despre atitudini reactive si proactive faţă de viitor. Comportamentul reactiv este bazat pe întrebări precum: Cum ne putem adapta viitorului? Cum ne putem atinge scopurile într-o lume probabilă? O atitude proactivă ne încurajează să întrebăm: Cum influenţăm caracteristicile tuturor lumilor posibile? Cum ne atingem scopurile în aceste lumi posibile? Această ultimă atitudine nu vede viitorul ca fiind monolitic; mai degrabă viitorul devine spectrul pentru diferite opţiuni si oportunităţi care sunt deschise tuturor.

 
76 Nevoile zilnice ar trebui distinse de scopurile vizionare reale, pentru a fi situate la 10-15 ani de acum înainte.
77 Scenarii diferite ale viitorului ar trebui prevăzute si vizualizate, iar apoi urmate de strategii concrete la nivele diferite.
 

Legăturile dintre misiune si viziune sunt descrise de Malaska (1993) după cum urmează (Figura 9): Misiunea este legată de o viziune situată undeva în viitor, la nivelul din prezent, care este de asemenea nivelul know-how-ului din experienţă. Pentru a îndeplini misiunea în viitor, avem nevoie de un nivel adecvat al know-how-ului si al resurselor, dar si un nivel adecvat de consecvenţă pentru ca toate să devină realitate. Pe scurt, pentru ca misiunea să manifeste viziunea, trebuie atinse câteva criterii si condiţii esenţiale. Dar, atât misiunea cât si viziunea trebuie explicitate, căci altfel nu vom cunoaste căile pe care trebuie să le urmăm sau scopurile care trebuie atinse. Viziunea, grosso modo, este un domeniu futuristic, în timp ce misiunea este calea ce trebuie urmată, cu alte cuvinte status quo-ul.

Figura 9. Viziunea si misiunea (Malaska 1993;
tradus de Tella în 2004).

 
78 Un plan strategic pentru utilizarea TIC în scop educaţional ar trebui actualizat la nivel ministerila. Ar trebui să facă parte dintr-o strategie mai largă privind diferitele domenii din societate, cum ar fi bunăstarea, afacerile si comerţul.
79 Toate instituţiile de pregătire a profesorilor ar trebui obligate să-si conceptualizeze propriul plan strategic pentru utilizarea TiC în scop educaţional până în anul 2009.
80 Toate scolile normale ar trebui obligate să-si conceptualizeze planul strategic pentru utilizarea TIC în scop educaţional până în anul 2010.
 

Ultimele recomandări sunt bazate pe experienţa de succes din Finlanda, unde diferite strategii naţionale au fost realizate si implementate începând cu 1990. Ministerul Educaţiei din Finlanda, în ultimele strategii la nivel naţional (2001, 2004) a condus planificarea strategică bazată pe cunoastere si implementarea în scolile finlandeze.

Există multe opinii contradictorii referitoare la care din cele două abordări principale este mai bună: de sus în jos sau de jos în sus. Modelul finlandez se bazează pe al treilea model, care începe cu o abordare obligatorie de sus în jos (toate instituţiile educaţionale au fost obligate să elaboreze câte un plan pentru utilizarea TIC în scop educaţional), urmată de o părere personală care se traduce prin delegarea puterii către municipalităţi si scoli pentru a-si îndeplini propriile idei în acelasi timp. În acest mod, munca de dezvoltare este influenţată de cele de mai sus, dar munca actuală poate urma diferite modalităţi relevante la nivel local.

 
81 Ar trebui să existe mai multe viziuni decât revizii, divizare sî supervizare în implementarea utilizării TIC în scop educaţional.
 

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

SqlException : Failed to initialize the Common Language Runtime (CLR) v2.0.50727 due to memory pressure. Please restart SQL server in Address Windowing Extensions (AWE) mode to use CLR integration features.