Loading date and time...

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

Festivalul Fanfarelor Ţărăneşti din Calafindeşti – şansa păstrării folclorului autentic

02.11.2009
Pe 26 octombrie, în ziua de prăznuire a Sfântului Mare Mucenic Dumitru, pe scena „Ateneului Popular” din comuna suceveană Calafindeşti a avut loc cea de a 4-a ediţie a Festivalului Fanfarelor Ţărăneşti.

„Eu am căutat să fie într-o zi de sărbătoare, ca să fie şi lumea prezentă, pentru că se ştie bine că în zilele normale oamenii de la ţară se duc la lucru, nu au timp de festivaluri”, a spus primarul Loghin Saviuc, cel care, în urmă cu patru ani a iniţiat organizarea acestei manifestări, menită să pună în valoare un gen muzical devenit tradiţional în Bucovina .

Organizatorii celei de a 4-a ediţii sunt Primăria şi Consiliul Local al comunei Calafindeşti, “Ateneul Popular” din localitate şi Secţia pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, din cadrul Centrului Cultural “Bucovina”, ce funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Suceava. La ediţia din acest an, au participat Fanfara de la Scobinţi , judeţul Iaşi, Fanfara din Cordoneni, judeţul Botoşani, Fanfara “Hudeşteanca” din Hudeşti , judeţul Botoşani, Fanfara de la Şcheia , judeţul Suceava, Fanfara “Stamate” din Fântânele , judeţul Suceava şi bineînţeles Fanfara “Trandafirul” din Calafindeşti.

Pentru iniţiatorul său, ediţia din acest an a festivalului din Calafindeşti a fost încă o confirmare că era nevoie de un astfel de festival: “A fost mai mult decât o simplă reuşită, pentru că am avut o sală arhiplină. Cred că au fost în jur de şapte sute de spectatori”, ne-a declarat primarul din Calafindeşti. Deschiderea spectacolului a făcut-o ansamblul folcloric trandafirul junior din Calafindeşti, ansamblul de copii, care s-a format în acest an pe lângă ansamblul mare. Pe 9 septembrie, în cadrul festivalului Hora de la Calafindeşti au avut primul spectacol, iar acum ei au deschis spectacolul. “După ce au concertat formaţiile de fanfară, încheierea spectacolului i-a revenit altui ansamblu din comuna noastră, Ansamblul de Datini şi Obiceiuri Bucovina. În festival, fanfarele ţărăneşti au venit fiecare cu repertoriul său. Au fost în special sârbele şi bătutele tradiţionale din Bucovina”, a adăugat Loghin Saviuc.

Istoria “bantelor”

“Bantele ţărăneşti”, adică ceea ce numim astăzi fanfarele ţărăneşti din Bucovina au apărut în urmă cu sute de ani. Înainte de apariţia lor, prin satele bucovinene erau tarafurile formate din 5-6 instrumentişti, cu fluier, vioară, un nai, o cobză sau un ţambal mic, ori amândouă şi toba. În perioada în care Bucovina a fost sub ocupaţia austro-ungară, au apărut “bantele”.

Austro-ungarii au fost cei care au adus în Bucovina tromboanele, trompetele şi goarna, şi de atunci au apărut noile formaţii cu trompete, “baritoni”, “başi”, eufoniu, clarinete şi toba ţărănească. O astfel de formaţie nu era numită fanfară ci bantă ţărănească. Este o denumire pe care mulţi bucovineni o mai rostesc şi astăzi, cu mândrie. Cântatul la “bariton” sau la “bas” s-a trasmis din tată în fiu şi aşa, pe lângă doine şi horele tarafurilor, au apărut “bătutele”, “coragheasca” şi “leşeasca”. Din repertoriul tradiţional al fanfarei din Calafindeşti nu lipsesc cântecele din bătrâni, “ciobănaşurile” şi horele rare din Bucovina, “Hora Câmpulungului”, “Hora băntaşilor”, “Ciobanaşul” şi “Sârba gospodarului”.

Interes sporit pentru fanfarele din Moldova

Tradiţia fanfarelor ţărăneşti din Nordul Moldovei face parte din tezaurul cultural naţional, cu şansa de a deveni cunoscute şi în restul lumii. Mai ales după ce filmele lui Kusturica şi muzica lui Goran Bregovic au cucerit publicul de pe toate meridianele lumii, iar muzica din Balcani a devenit un capitol distinct în preferinţele iubitorilor de muzică, a apărut şi un interes sporit pentru fanfarele din Moldova, în special pentru cele din zona Iaşiului şi din Bucovina.

Multe dintre aceste formaţii au susţinut concerte nu numai în Europa sau Statele Unite, ci şi în Japonia sau chiar în Congo. Este un fapt normal, pentru un gen muzical care începe să fie la mare căutare şi să facă bani. Dar apare şi riscul ca repertoriul şi tradiţiile interpretative să fie abandonate în avantajul reţetei spectacolului, iar de aici apare pericolul falsificării folclorul autentic. Mai ales în acest context, Festivalul Fanfarelor Ţărăneşti de la Calafindeşti este extrem de important pentru că reuneşte în formula tradiţională valorile autentice ale acestui gen muzical.

Resurse online:

Calafindeşti, comuna celor cinci festivaluri

Mai multe despre viaţa culturală a comunei Calafindeşti

Tradiţiile din Calafindeşti

Ateneul Popular din Calafindeşti, gazda unor simpozioane de înaltă ţinută

Voturi: 2
Cuvinte cheie: CalafindeştiFântâneleBucovinafanfaretradiţiijudeţul Suceava
Adaugă comentariul tău

Re: fanfare

Dată: 08.12.2009 Autor: dorina.velicu
Acum sunt batrani si cantaretii acestor fanfare, ti se face mila de ei vazandu-i ca nici nu-si mai pot cara tromboanele. Din pacate, altii noi se scolarizeaza greu.

Fanfare

Dată: 16.11.2009 Autor: ion.nastase
pe vremea comunistilor duminica in toate parcurile din tara cantau fanfare. Dupa mine aceasta era una dintre partile frumoase ale vietii gri de atunci. Mai ales fanfarele armatei erau foarte bune.

Bărăşti3

Comuna Bărăşti este situată în regiunea deluroasă cu altitudinea de până la 318 m, parte din teritoriu cuprins între râurile Cotmeana şi Vedea, cunoscută sub denumirea de platforma Cotmeana, pe linia Drăgăşani-Spineni-Maghia-Piteşti, care face trecerea între deal şi câmpie. Ca relief, comuna este aşezată în prelungirea piemontului Gotic prin platforma Cotmeana, loc de tranziţie între dealurile subcarpatice şi câmpie, fiind străbătută de dealuri care au luat fiinţă prin acţiunea de eroziune a apelor direcţionate de la nord la sud. Mai înalte sunt dealurile Gruiu şi Guineşti care depăşeşscciteşte tot textul

poza