Loading date and time...

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

Grădiniţa bilingvă – Primul pas în dezvoltarea comunităţii din Săruleşti

06.07.2009

În comuna Săruleşti există o minoritate de rromi de peste 23% din totalul populaţiei, organizaţi în două grupări diferite: ţiganii căldărari şi ţiganii ursari. Pentru integrarea acestora în comunitate s-au făcut mari eforturi de-a lungul timpului. În primul rând, eforturi pentru a fi înregistraţi şi declaraţi oficial, întrucât nu se putea face o evidenţă a populaţiei în mod coerent din cauza modului de viaţă al acestora, apoi eforturi pentru integrarea lor în comunitate prin şcolarizare.

Comuna Săruleşti

Într-o prima etapă s-a întocmit o diagnoză comunitară prin evaluarea numărului de locuitori de etnie rromă, problemele lor, ca parte de analiză şi cercetare a problemelor zonei. În acea perioadă nu exista o strategie de îmbunătăţire a situaţiei minorităţilor, însă, încet, încet, au fost îndemnaţi, motivaţi să meargă către şcoli pentru a-şi îmbunătăţi situaţia. Şi au început să meargă. Situaţia abandonului şcolar era gravă. Părinţii lor fiind analfabeţi, nu îi încurajau suficient să meargă la şcoală, dar mai era ceva care îi împiedica. Problema era simplă, însă a luat ceva timp până când a fost înţeleasă de autorităţi: în familie nu vorbeau deloc româneşte. Nu o înţelegeau nici pe educatoare şi nici pe ceilalţi copii români, aşadar renunţau după doar o zi sau două.

Înfiinţarea grădiniţei

Pentru a rezolva problema cunoaşterii limbii române în şcoală, la 15 septembrie 2004 s-a deschis grădiniţa bilingvă din localitate. Grădiniţa, unică în ţară şi chiar în Europa, avea ca scop creşterea numărului de copii din comunitatea rromă care participă la învăţământul preşcolar şi dobândesc abilităţi de comunicare în limba română de la vârste cuprinse între 3-6 ani. Proiectul a fost iniţiat de către Fundaţia Amare Rromentza si finanţat de către UNICEF şi fundaţia Şatra Astra, cu o valoare de 11.000 de euro.

În ceea ce priveşte elaborarea unui curriculum preşcolar bilingv, s-a creat un grup de lucru format dintr-un expert în curriculum, un educator rrom, un expert în limba rromani şi un expert în cultura rromani. Astfel a rezultat un curriculum preşcolar adaptat cultural (cu teme din cultura şi istoria rromilor), dar, mai ales, cu metode de predare şi activităţi bilingve, în limbile rromani şi română.

Grădiniţa bilingvă

Iniţial, grădiniţei bilingve i s-a pus la dispoziţie o clasă, în aceeaşi clădire cu şcoala primară, aflată în vecinătatea comunităţii de rromi pentru a facilita astfel accesul copiilor rromi. În cadrul proiectului, s-a reabilitat sala destinată grădiniţei prin curăţarea, repararea şi vopsirea pereţilor şi a podelei. Grădiniţa a fost echipată cu mobilier (mese şi scaune), televizor, casetofon, videocasetofon, jucării, cărţi de colorat, caiete, creioane, creioane colorate, desene, puzzle şi alte materiale didactice.

“Din 2004 şi până azi, grupa bilingvă a întâmpinat suficiente probleme legate de logistica spaţiului şi a resurselor umane care să lucreze în grădiniţă. Centrul Rromilor „Amare Rromentza”, din surse proprii sau obţinute de la donori, a furnizat către grupa bilingvă materiale educaţionale, inclusiv îmbrăcăminte şi alimente pentru copiii de la grupă”, ne-a explicat Mihai Neacşu, managerul de proiect din partea fundaţiei Amare Rromentza.

Din păcate, datorită cutremurului, şcoala primară a fost declarată nefuncţională, moment în care atât clasele primare, cât şi grădiniţa au fost reamplasate într-o clădire a primăriei. Apoi, datorită spaţiului inadecvat, grădiniţa a fost mutată în şcoala gimnazială, deşi este ceva mai departe, dincolo de calea ferată. Din acel moment, rolul asistentei şcolare rrome a devenit şi mai important, ea conducându-i pe copiii rromi la grădiniţă.

Acum se află în curs de reparaţie o veche clădire a şcolii, pentru construcţia unei grădiniţe dedicate pentru rromi. De grădiniţă va beneficia, însă, orice copil care locuieşte în apropiere. Autorităţile locale doresc armonizarea intereselor celor două comunităţi şi să nu apară nici o discriminare pozitivă pentru că nici acest lucru nu este de dorit.

Îmbunătăţirea comunicării – principalul rezultat al programului bilingv

După înfiinţarea grădiniţei aceasta a fost preluată de Inspectoratul Şcolar Judeţean Călăraşi, devenind parte a sistemului public de învăţământ.Gilda Marcoci, directoarea Şcolii cu clasele I-VIII din Săruleşti, a remarcat: „Grădiniţa bilingvă aduce schimbări mai ales la nivelul clasei întâi: copiii care nu frecventau grădiniţa nu ştiau să comunice în limba română întrucât în comunitate vorbesc mai mult limba rromani, iar la clasa întâi le venea foarte greu să comunice cu învăţătorul. Mergând la grădiniţă le este mult mai uşor să comunice, se exprimă cu mult mai multă uşurinţă. Aceasta este principala schimbare pe care am perceput-o noi şi cu adevărat putem spune că această grădiniţă ne este de mare ajutor”.

Prin înfiinţarea grădiniţei bilingve în Săruleşti se face tranziţia către şcoală. Copiii încep să cunoască limba română si le e mai uşor, apoi, să înveţe în limba romana, la şcoală.

Mioara Dumitrache este mediator comunitar în Săruleşti si, de anul acesta, şi educatoare în cadrul grădiniţei bilingve din localitate. „Ca mediator comunitar al primăriei şi educatoare la copii rromi localnicii mă cunosc, mă respectă. Rromii au început să vorbească şi ei româneşte, iar copiii sunt foarte drăguţi, cuminţi, le place la şcoală. Ei mă învaţă pe mine ţigăneşte, eu îi învăţ pe ei româneşte. Îmi sunt foarte dragi cei mici şi ne străduim să-i ajutăm cât mai mult.”

Copiii vin însoţiţi de mame la şcoală. Garoafa Mihai, mama băieţelului Silviu Mihai în vârstă de 4 ani, ne-a mărturisit: „e bine că avem grădiniţă. Copilul meu vorbeşte ţigăneşte, dar acum ştie şi româneşte: îmi spune cântece şi poezii. Îi place aici să stea cu doamna, să se joace, chiar îmi spune că îi place la grădiniţă mai mult decât acasă”.

După o primă etapă de socializare, acum s-a ajuns la performanţa ca o parte dintre copii să treacă de clasele III - IV, VII - VIII şi, mai mult, au ajuns la şcoala de arte şi meserii.
Mihai Neacşu ne-a mărturisit problemele cu care se confruntă în funcţionarea proiectului de grădiniţă bilingvă. Una dintre acestea este asigurarea unui personal calificat pentru îndeplinirea funcţiei de educatoare la această grădiniţă: „În ceea ce priveşte resursele umane, în acest moment am identificat o doamnă absolventă de facultate, vorbitoare nativ de limba rromani, care va începe activitatea de la 15 septembrie la grupa bilingvă, după ce va susţine examenul de suplinire din vară”.

Adulţii au „A Doua Şansă”

În general, cei din comunităţile rrome trăiesc din colectarea fierului, nu au un serviciu, majoritatea beneficiind de ajutor social de la primărie. Întrucât nu ştiu să scrie şi să citească, nici nu se pot angaja. Intrând în contact cu programele de învăţământ prin proprii copii, adulţii au observat beneficiile aduse de instruire. Chiar şi părinţii au început să meargă la şcoală să înveţe, fiind incluşi în programul „A Doua Şansă”. Programul face parte din proiectele PHARE, Acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate, derulat prin Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării.

Şi în programul „A Doua Şansă” sunt înscrişi numai bărbaţi, cinci dintre ei promovând deja ciclul primar, scopul lor fiind de a obţine permisul auto.„Vin la şcoală, au învăţat să scrie şi să citească, au înregistrat progrese. Chiar şi după 30 de ani sunt dornici şi frecventează zilnic câte 4-5 ore”, ne-a declarat directoarea şcolii din localitate. În anul şcolar 2008-2009 două dintre doamnele învăţătoare au avut orele din program împărţite, lucrând şi cu adulţii înscrişi la „A Doua Şansă”.

Săruleşti – Model de integrare comunitară

În vederea extinderii acestui model, asociaţia implicată a primit finanţare pentru realizarea proiectului „Educaţia de calitate – un pas spre egalitate”, din Fondul Social European. Unul dintre obiectivele proiectului se referă la înfiinţarea a opt grupe bilingve de grădiniţă în patru judeţe partenere (Iaşi, Bacău, Călăraşi şi Buzău). Aceste grupe bilingve îşi vor începe activitatea din anul şcolar 2009-2010. Înainte de deschiderea grupelor bilingve, cadrele didactice care vor lucra după metoda bilingvă vor beneficia de un curs de formare.

Voturi: 0

Gradinita

Dată: 26.11.2010 Autor: vali
Este un lucru foare bun pentru comuna si mei ales pentru comunitatea de rromi.Din ce in ce speram sa se integreze si sa-si trimita copii,incepand de la gradinita,gimnaziu,poate si mai departe la liceu.

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

Dragu6

Comuna Dragu reprezintă o veche aşezare sălăjeană, pe teritoriul ei găsindu-se vestigii neolitice şi vestigii romane. Situată undeva la graniţa dintre judeţele Sălaj şi Cluj, comuna Dragu pare un loc încremenit în timp, departe de agitaţia cotidiană a altor localităţi situate la drumul mare. Comuna se remarcă prin arta lemnului, aceasta fiind reprezentată de “porţile sălăjene”, iar tradiţiile şi obiceiurile străvechi sunt păstrate şi astăzi în sânul comunui.citeşte tot textul

poza