Loading date and time...

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

Locuitorii din Banatul Montan vor ca PAPI să se ocupe de promovarea produselor lor

05.09.2010
Proprietarii livezilor de mere din Banatul Montan nu se plâng de lipsa unei recolte bogate şi unor produse sănătoase. Nemții au venit, au studiat roadele și terenurile şi au dat verdictul: calitate superioară şi puritate biologică. Astfel că localnicii trimit acum mere în Germania unde fructele sunt procesate şi transformate în suc, gem sau diverse alte produse conservate. Comunicarea între producători și partea germană se va face prin centrul PAPI.

„Două săptămâni au stat nemţii şi ne-au tot filmat livezile şi dealurile. Au măsurat merii şi au luat şi pământ pentru analiză. S-au bucurat tare mult când au văzut că la noi totul este curat, fără chimicale şi pesticide. Livezile nostre sunt situate între Munţii Ţarcului şi Muntele cel Mic şi sunt apărate de dăunători şi îngheţ. Este mai rece la noi, dar temperatura este constantă”, spune Ilie Negrei, localnic şi proprietar de livadă.

Sătenii sunt de părere că vor putea ţine legătura cu beneficiarii prin punctele PAPI. Totodată există localnici care vor ca prin intermediul internetului să-şi promoveze și în alte părți brandul merelor biologice din zona Banatului Montan. În acest scop, oamenii vor să apeleze la personalul RECL pentru a învăţa ce au de făcut.

"Mi-au zis nepoții ca pot să vând merele pe internet. Nu mă pricep eu la astea și-s bătrân să mai învăț, dar dacă cineva ne-ar ajuta, sigur am vinde recolta tare bine. Nu știu cum se face da copiii au zis că acolo afla toata lumea de noi, din mai multe țări", spune entuziast Vasile Pop, un localnic cu recoltă bogată.

Silvia Zoiade, coordonatorul local de proiect care acoperă zona respectivă a răspuns interesului arătat de localnici și spune că mai întâi trebuie derulată o acțiune serioasă la nivelului fiecărei comunități prin care personalul RECL să creeze o bază de date cu produsele și serviciile oferite de întreprinzători, persoane fizice autorizate și țărani. ”Suportul pentru această bază de date există pe portalul ecomunitate.ro, dar aceasta trebuie completată și actualizată. După această acțiune ar trebui promovat site-ul ecomunitate.ro în țară și străinătate. O posibilă promovare gratuită se poate face prin camerele de comerț din țară și străinătate”, a adăugat reprezentanta EBC.

În timp ce acum ţăranii încearcă să-şi valorifice recolta pe cont propriu, managerii PAPI, din comunități precum Teregova, Dalboșeț sau Bănia se gândesc cum să-i ajute şi să-i susţină în demersul lor. „Se mai poate edita și un buletin cu oferte de produse și servicii care, de asemenea, trebuie transmis și promovat și care să vină în sprijinul mediul de afaceri din comune. Se poate face promovare și pentru mai multe produse – miere de albine, mere, țuică, etc. PAPI din primării, în baza acordului de parteneriat semnat cu CCIA Timișoara, primesc un buletin Business Media de două ori pe săptămână cu diverse informații care conțin oferte și cereri de produse. Și ele, la rândul lor, pot transmite oferta de produse Camerei de Comerț”, mai spune Silvia Zoiade.

Comerţul cu mere, o tradiţie veche de secole

Bănăţenii din această zonă, numiţi şi gugulani de către vecinii lor, au o îndelungată tradiţie în comerţul cu fructe. Încă din secolul XVIII, gugulanii adunau merele din livezi, îşi umpleau căruţele în fiecare toamnă şi plecau în satele din pusta Banatului, unde le vindeau ori le schimbau pe cereale. Trocul era simplu. Gugulanii dădeau un sac de mere pentru un sac de grâu, iar, în acest mod, sătenii din Banatul Montan făceau rost de cerealele din care îşi preparau pâinea cea de toate zilele. Sistemul este asemănător cu cel practicat de moţii din Munţii Apuseni. Numai că moţii ofereau lemne în schimbul cerealelor.

Și acum sătenii din zona Banatului Montan nu se pot plânge de rodul livezilor. Anul acesta, producţia de mere a fost una record. În unele zone s-au rupt crengile merilor sub greutatea fructelor. Datorită tradiţiei care impune ca fiecare gospodar să aibă propria livadă cu meri, satele din Banatul de Munte gem la propriu de greutatea miilor de saci umpluţi cu mere şi aşezaţi în faţa caselor. Sunt familii care în acest an au avut producţii record de mere, de la 2.000 de kilograme şi chiar până la 15-16 tone. Practic, în mai toate satele din Banatul Montan, pe oricare din văi, Bistrei, Timişului, Almăjului sau Caraşului, localnicii au clădit stive formate din saci de mere, gata să fie încărcate în maşinile trimise de clienţi.

Rămâne doar ca proprietarii livezilor să dorească să transforme „fructul oprit” într-un adevarat brand al zonei, un brand al fructelor cu adevărat naturale obţinute pe meleagurile româneşti.

Pe aceeași temă:

Merele din Teregova au cucerit pieţele din Europa

Voturi: 1
Cuvinte cheie: BăniaDalboșețTeregovajudețul Caraș SeverinBanatservicii PAPIpomiculturăpromovare online
Adaugă comentariul tău

sanse

Dată: 21.01.2011 Autor: dumitru.voinescu
Este excelent ce pot face PAPI-urile acestea pentru oamenii din comune. Doar sa fie oamul potrivit la locul potrivit!

mere

Dată: 04.12.2010 Autor: mayer_ooo
Avem multe culturi de mere in tara foarte bune de care noi nu stim sa profitam din pacate dar e bine ca macar exportam si astfel mai crestem economie tari putin.

De ce nu....

Dată: 03.12.2010 Autor: Maricica
Ar fi chiar un lucru bun atat pentru noi agricultorii cat si pentru cei din sitemul ITsa promoveze produsele agroturistice.

Promovare

Dată: 02.12.2010 Autor: mayer_ooo
Este cel mai bine ca locuitorii din Banatul Montan au apelat la un ajutor competent in promovarea productiei de mere.

vindem si cumparam iarasi

Dată: 30.11.2010 Autor: calugarita
Vindem merele si alte fructe in alte tari si apoi exportam dulceturi, gemuri la un pret de de 2-3 ori mai mare decat daca le-am procesa in tara..

Felicitari

Dată: 29.11.2010 Autor: olimpia.p
Merele din Banatul Montan sunt intr-adevar cunoscute pe piata din Timisoara. Felicitari pentru initiativa

Un lucru bun !!!

Dată: 27.11.2010 Autor: ghita
Felicitari atat pentru producatori cat si pentru personalul PAPI. Promovarea unei afaceri pe internet este viitorul .

SqlException : Failed to initialize the Common Language Runtime (CLR) v2.0.50727 due to memory pressure. Please restart SQL server in Address Windowing Extensions (AWE) mode to use CLR integration features.