Loading date and time...

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

Managerul RECL din Balta Albă a deschis apetitul sătenilor pentru fonduri europene

05.07.2010

În comuna Balta Albă din judetul Buzău, apicultura începe să se transforme din hobby în afacere adevărată, cu firme care angajează localnici şi îşi propun, în perspectivă, să pregătească forţă de muncă prin întermediul proiectului “Economia bazată de Cunoaştere” (EBC). Startul trasformării acestei sărace localităţi buzoiene într-o comunitate de întreprinzători prosperi în domeniul apiculturii a fost dat de Simona Necula, manager al Reţelei Electronice a Comunităţii Locale (RECL), ea însăşi crescător pasionat de albine. Simona Necula a văzut în accesarea fondurilor structurale pentru apicultură o oportunitate deosebită pentru comunitatea sa. Deoarece nu a reuşit chiar de la început să învingă scepticismul localnicilor cu privire la accesarea banilor europeni, Simona Necula a scris ea însăşi un proiect pentru dezvoltarea stupăritului. După ce a primit finanţare pentru stupina sa, zeci de apicultori din Balta Albă au prins curaj şi i-au cerut sprijinul pentru a elabora şi ei astfel de proiecte. Concretizarea tuturor proiectelor localnicilor ar putea transforma comuna Balta Albă într-un perimetru apicol de referinţă al României, apreciază Ionel Brânduşă, primarul comunei Balta Albă.
Simona Necula, manager RECL

Ionel Brânduşă, primarul comunei Balta Albă, spune despre Simona Necula că îmbină foarte bine munca de manager al RECL cu cea de apicultor şi recunoaşte meritele acesteia în privinţa impulsionării absorbţiei fondurilor europene pentru agricultură.

“Începând cu anul 2008, Simona Necula a organizat la Punctul de Acces Public la Informaţie (PAPI) întâlniri frecvente cu apicultorii şi cu întreprinzătorii locali din comună pentru a-i informa despre măsura 141 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). La centrul PAPI au avut loc întruniri lunare de promovare a acestei măsuri (care permite obţinerea unor finanţări importante, de către apicultori –n.n.) şi au fost puse la dispoziţia localnicilor toate materialele informative, chiar au fost publicate şi foi volante în care erau detaliate masurile de subvenţie în vigoare la acea oră”, arată primarul.

Edilul Ionel Brânduşă ştie că toate eforturile managerului RECL n-au avut rezultate immediate. Vinovată, în opinia sa, a fost mentalitatea oamenilor care nu credeau că, scriind proiecte, pot obţine bani europeni. Ulterior însă, situaţia din comuna Balta Albă s-a schimbat. Managerul RECL Simona Necula a găsit soluţia înfrângerii acestor rezistenţe. Ea a dat startul accesării fondurilor structurale în comuna Balta Albă, printr-un proiect de afaceri personal.

Cu ajutorul informaţiilor pe care le deţinea la PAPI, Simona Necula a hotărât să le arate oamenilor din satul său că se pot accesa uşor bani europeni pentru organizarea unei stupine. Astfel, a scris rapid un proiect european şi-a autorizat mica stupină pe care o deţinea împreună cu familia sa. Acum, Simona Necula are un efectiv de 44 familii de albine pentru care, din 2009 beneficiază de măsura 141 privind accesarea fondurilor europene structurale pentru dezvoltarea micilor afaceri agricole.

La scurt timp după ce proiectul managerului RECL a devenit realitate, iar banii europeni au contribuit efectiv la dezvoltarea acestei afaceri, localnicii au început să prindă curaj. Au început să treacă mai des pragul PAPI şi, cu ajutorul personalului RECL, au depus deja zeci de proiecte pentru accesarea fondurilor structurale. Ei vor ca, prin concretizarea acestor proiecte, să transforme zona într-un perimetru apicol de referinţă. Acum, localnicii recunosc faptul că au primit o lecţie importantă din partea managerului RECL în privinţa neîncrederii pe care au avut-o în privinţă accesării banilor europeni pentru dezvoltarea apiculturii în această zonă cu mare potenţial melifer.

Stupăritul, o afacere cu potenţial

În zona subcarpatică a României, stupăritul a evoluat de la un hobby la o ocupaţie de bază a localnicilor, chiar dacă principalul produs al crescătorilor de albine, mierea, nu are încă o piaţă de desfacere specializată şi bine organizată. Deşi stupăritul are un potenţial foarte mare de dezvoltare în foarte multe regiuni, acesta nu se numără încă printre cele mai profitabile business-uri, din cauza dificultăţilor legate de comercializarea mierii. Totuşi, specialiştii în apicultură apreciază că pe viitor situaţia se va schimba.

Datorită vocaţiei şi pasiunii multor oameni din satele subcarpatice româneşti, care au însânge albinăritul - ocupaţie transmisă din generaţie în generaţie şi care dăinuie de mii de ani pe teritoriul ţării noastre - , această activitate are perspective foarte mari să devină o afacere prosperă, care să angreneze forţă de muncă locală specializată - apreciază managerul RECL Balta Albă.

Simona Necula, care a desfăşurat cu consătenii săi, la PAPI, adevărate cursuri de elaborare a proiectelor europene pentru stimularea stupăritului, crede că forţa de muncă ar putea fi pregătită tot prin intermediul proiectului “Economia bazată de Cunoaştere”.

Albinele trebuie să beneficieze de atenţie precum copiii

Pentru a obţine producţii de calitate, apicultorii trebuie să investească mult timp şi răbdare în business-ul lor. “Trebuie neapărat să îţi placă meseria şi să ai chef de muncă. Este o activitate migăloasă, în care investeşti mult timp. Nu poţi să lucrezi la stupi doar o dată pe lună şi trebuie să le acorzi atentie albinelor, atunci când este nevoie, exact ca la copiii”, arată managerul RECL Simona Necula.

Ea compară albinele dintr-un stup şi cu angajaţii unei fabrici ecologice care trimit la export mierea, un produs de lux. “Deocamdată există o sumedenie de impedimente în dezvoltarea acestei activităţi ecologice pentru că fiecare stupar vinde mierea cum şi cui poate. O poate da cu 8 lei/kg, o poate vinde însă şi cu 10 lei/kg. Într-o discuţie pe care am purtat-o cu consătenii mei în centrul PAPI le-am adresat o provocare. I-am întrebat pe câţiva localnici care se pricep şi practică albinăritul: “Cum ar fi să ai câteva mii de angajaţi care muncesc fără să se plângă, nu cer salarii şi îţi predau la timp un produs de lux, care se vinde la export ca pâinea caldă?” Această întrebare i-a pus pe mulţi pe gânduri. Mulţi m-au întrebat dacă această ipoteză este viabilă. Le-am răspuns fără să ezit că ei ştiu la fel de bine ca mine că apicultura este o afacere rentabilă, pe care o poţi începe cu o investiţie mică, de cel mult 200 lei, preţul a 4 – 5 stupi. Dar mai este nevoie de ceva, poate mai important decât banii”, conchide managerul RECL, sugerând pasiunea care trebuie investită de întreprinzătorul care vrea să pornească o afacere în acest domeniu.

Pe aceeaşi temă:

Comunitatea din Rus renaşte cu capre şi albine

Afaceri cu stupi de albine la Licurici - Gorj

Voturi: 3
Adaugă comentariul tău

pe vremuri...

Dată: 05.11.2010 Autor: andrei.maruc
... erau mult mai multi apicultori decat sunt acum. este bine ca cineva reinvie aceasta traditie a noastra!

idee bune

Dată: 05.10.2010 Autor: marin.pascu
Fondurile europene sunt printre putinele surse de finantare disponibile in aceasta perioada de criza, de aceea astfel de initiative trebuie sustinute

pretul

Dată: 05.10.2010 Autor: georgiana.boldeanu
cred ca ar manca oamenii numai miere daca ar avea pretul zaharului. sau daca am avea salariile nemtilor. atunci miere ar putea costa oricat

foarte bine

Dată: 05.10.2010 Autor: georgeta.vamos
dc sa nu faca daca tot sunt oameni harnici?

revenire

Dată: 23.08.2010 Autor: anca.ionescu
am mai citit pe Internet si am aflat intre timp ca organizatiile profesionale ale agricultorilor fac permanent lobby pentru miere

cum convingem poporul?

Dată: 31.07.2010 Autor: anca.ionescu
Problema e cum sa convingem poporul asta ca ar trebui sa manance mai multa miere decat zaharul asta cancerigen. asta o cadea in sarcina dvs., a apicultorilor sau a madicilor?

intreprinzator Saschiz

Dată: 22.07.2010 Autor: magda.mihai
Si acum in ce stadiu este afacerea intreprinzatoruluio din Saschiz? Adica a crescut? E mai profitabila? El este multumit?

?

Dată: 22.07.2010 Autor: Necula.Frusina
Din ce am discutat, cu cei de la agentie Buzau, au zis ca nu mai pot accesa 121, daca am accesat prima data 141. Ramane sa ma documentez,sa fac o vizita la sursa. Asa mai bine, Ioana, vezi exact cum stau lucrurile. Cand o sa stiu exact o sa comunic aici.

masura 141

Dată: 20.07.2010 Autor: ioana_niculae_ebc
Va multumesc tuturor pentru raspunsuri.El chiar imediat si-a facut pfa si depune in urmatoarea sesiune .Sper sa nu mai intampinam altele...Tot timpul apar unele schimbari dar nu ne lasam cu una cu doua.Trebuie sa reusim!

bravo voua

Dată: 20.07.2010 Autor: Calugar.Florentina
urmatorul pas ar fi sa treceti la masura 121 din PNDR, sa modernizati stupinele, si sa folositi cei 1500 de euro care vin anual pe 141 ca si cofinantare. noi avem un caz la Saschiz: un apicultor care a inceput cu masura 121 si abia pe urma a aplicat pe 141

sfat

Dată: 19.07.2010 Autor: Necula.Frusina
Este bine sa deschida autorizatie si depune in sesiunea urmatoare, daca iubeste albinele merita.

raspuns

Dată: 19.07.2010 Autor: Necula.Frusina
Raspunsul este ca la ora aceea, cand am depus proiectul, nu era necesar PFA. Era conditia ca in momentul semnarii contractului sa ai PFA. Insa eu impreuna cu alti colegi apicultori din zona, am deschis autorizatia odata cu depunerea de proiect.

PFA obligatoriu ?

Dată: 19.07.2010 Autor: ioana_niculae_ebc
As dori sa o intreb pe doamna manager daca atunci cand a depus dumneaiei proiectul pt masura 141 in 2009 i s-a cerut sa fie persoana fizica autorizata. Pentru ca in judetul Calarasi asa iti cere mai nou. Si mai mult de atat sa ai cel putin 6 luni de la infiintarea PFA. Intreb acest lucru deoarece sotul meu a depus anul acesta in primavara si pentru ca nu avea 6 luni de la infiintare pfa nu i-a fost acceptat proiectul. Asta a fost ghinion curat! Toate celelalte acte depuse erau ok!

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

Dragu6

Comuna Dragu reprezintă o veche aşezare sălăjeană, pe teritoriul ei găsindu-se vestigii neolitice şi vestigii romane. Situată undeva la graniţa dintre judeţele Sălaj şi Cluj, comuna Dragu pare un loc încremenit în timp, departe de agitaţia cotidiană a altor localităţi situate la drumul mare. Comuna se remarcă prin arta lemnului, aceasta fiind reprezentată de “porţile sălăjene”, iar tradiţiile şi obiceiurile străvechi sunt păstrate şi astăzi în sânul comunui.citeşte tot textul

poza