Loading date and time...

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

e-Poveşti: Viaţa văzută prin ochii copiilor din comunităţile defavorizate ale României este plină de speranţă

05.10.2009
Secţiunea e-Poveşti din cadrul competiţiei e-Vacanţă i-a fascinat pe toţi cei peste 4.000 de copii participanţi la competiţia e-Vacanţă 2009. Cu inocenţa caracteristică vârstei, dar şi cu un simţ de observaţie pătrunzător, micii scriitori au relatat despre viaţa lor, despre greutăţile ei, despre lumea de astăzi văzută prin ochii de copil. Sărăcia, abandonul copiilor de către părinţi, greutatea traiului zilnic au fost teme regăsite în multe dintre producţiile literare ale acestor copii care provin din comunităţile defavorizate ale României. Însă speranţa, optimismul, încrederea în viitor au învins întotdeauna problemele.

Prima activitate din cadrul competiţiei e-Vacanţă, e-Poveşti, a constituit o provocare pentru toţi copiii participanţi în proiect, de la cei de clasa a II-a până la cei de clasa a VIII-a. Pornind de la teme literare cunoscute, elevii au dat naştere unor producţii originale, emanate din colaborarea succesivă a mai multor „scriitori”.

Copiii au dat dovadă de multă imaginaţie, spirit creativ şi au făcut, totodată, un exerciţiu de comunicare cu colegii. Lumea de astăzi cu bunele şi cu relele ei, sărăcia, adopţiile, fapte de viaţă din comunităţile defavorizatate au fost teme regăsite în multe dintre producţiile literare ale acestor copii. “A fost odată o familie care avea mulţi copii. Acestă familie se întreţinea cu greu. Din cauza situaţiei financiare a trebuit să-şi dea un copil spre adopţie în fiecare an. Chiar dacă le era foarte greu să se despartă de unul din copii, l-au părăsit pe cel mai mare, care se numea Pitter (...) A durat mult până ce băiatul s-a acomodat cu noua familie. Dar situatia materială din noua familie era mai bună” (...) Într-una din zile, părinţii lui naturali l-au vizitat (...) A sosit timpul să se despartă. Copilului îi era foarte greu dar ştia ca familia trebuie să plece...”, scriu Veronica Jucan, Cosmina Teslaru şi Laura Mireuţă din Buhuşi (Bacău). Însă înduioşătoarea lor poveste are un final fericit: Pitter îşi găseşte salvarea în şcoală, unde ambiţia îl determină să înveţe foarte bine, împăcându-se astfel cu destinul său, cu iubirea celor două familii şi cultivându-şi speranţa într-un viitor mai bun.

Părăsirea copiilor de către părinţii care pleacă la muncă în străinătate sau se despart din cauza sărăciei, atât de actuală în societatea românească, este şi ea cuprinsă în povestiri. “Într-una din seri, tata a hotărât să ne părăsească fără niciun cuvânt, fără să ne mai privească în urmă, lăsându-ne în urmă înmărmuriţi. Zilele treceau din ce în ce mai greu, totul se năruise în viaţa noastră, mama nici nu ne mai privea, nu ne mai vorbea (…) Era în prag de iarnă, mă întorceam abătut de la şcoală şi spre disperarea mea ce găsesc acasă ... o fetiţă plângând, o bătrână cu ochii plini de lacrimi şi casa... goală. Am rămas împietrit în uşa casei şi am constatat că şi mama ne părăsise. Am aruncat ghiozdanul şi am ieşit în curte ridicând mâinile spre cer întrebând nici eu nu ştiu pe cine : -“De ce şi pentru ce?” - "Oare chiar meritam asta?"”, scriu copiii din Teiu (Argeş) în povestea lor, pe care o numesc “de suflet”.

« Haide mamă! Haide tată! Mai priviţi-vă o dată şi întoarceti-vă la mine. Mi-aţi dat suflet, mi-aţi dat nume de când am venit pe lume, chiar mi-ati dat de toate şi acum ce mi-aţi făcut? Mi-aţi dat tot zbuciumul din lume fără să vă gândiţi ce lăsaţi în urmă »
copiii din Teiu (Argeş)

Reportaje care dovedesc un talent literar real

Copiii care s-au implicat în proiectul e-Vacanţă publică însă şi reportaje care dovedesc un talent literar real, o sensibilitate puternică şi un ascuţit simţ al detaliului, asociate cu speranţa că lumea poate fi mai bună. Natura, cu minunăţiile ei încă neexplorate, copilăria, prietenia, preţuirea familiei, casa bunicilor îndeamnă spre reverie şi prilejuiesc un veritabil vals al cuvintelor bine alese. “Încă o zi din eternul calvar al plictiselii de toamnă şi-a făcut apariţia cu tot cu alaiul său, ploaia. Numărând în gând picăturile mă gândesc ce aş putea face astăzi (...) Îmi iau haina, deschid uşa şi păşesc nesigură către necunoscut în căutare de o aventură. Strada este pustie. Vantul bate. Plouă şi tot plouă. O mare de ploaie. Câteva frunze se opresc pe haina mea, ude şi sfâşiate. Le înlătur melancolic şi îmi continui mica aventură (...) Foşnetele pline ale frunzelor, hohotirea despletită a vânturilor, clinchete moi ale apelor îmi dau speranţa de mai multă viaţă. Roadele câmpiilor dorm, iar ploaia cerne mărunt sita deasă pe pământul somnoros şi umed”, au scris copiii din Buhuşi, câştigătorii din acest an ai competiţiei e-Vacanţă.

« În cer încep să cadă picături ca nişte margaritare străvezii din ce în ce mai mari, mai reci şi mai grele. Norii trişti îşi varsă lacrimile pe întreg oraşul, acum pustiu. Dar oare de ce plâng norii? »
elevii din Buhuşi

O descriere poetică a luptei pentru supremaţie a anotimpurilor aparţine elevei Mădălina Oncescu de la Şcoala Râu Alb de Jos, judeţul Dâmboviţa: “Seara se apropia încet, iar soarele sfâşiat de durere se retrăgea plângand. Desi eram în mijloc de primăvară, pădurea mărturisea suferinţa iernii. Natura întreagă pricepea ceea ce se întâmplă, iar sufletul ei încerca să înveselească clipele de durere”.

Universul misterios al piraţilor, al cowboy-lor şi al vânătorilor de recompense, al celor care caută şi găsesc comori, al iubirii împărtăşite, al prinţilor şi al vrăjitoarelor este şi el explorat de copii, prin poveştile înscrise în concurs. Marginalizarea, integrarea în colectiv, succesul la şcoală, perseverenţa, hărnicia, curajul personajelor inventate de copii surprind, de asemenea, prin acurateţea observaţiilor şi prin pildele de viaţă pe care le oferă. Toate animăluţele, păsările şi gâzele, fie că este vorba de iepuraşi, veveriţe, bursuci, albinuţe, furnicuţe, broscuţe ori fluturaşi pendulează, prin comportamentul lor, între inocenţă şi maturitate, aflându-se la vârsta ingrată a marilor întrebări, a căutării corectitudinii în tot ceea ce întreprind şi a descifrării misterelor.

O preocupare principală : ecologia

Copiii sunt însă preocupaţi nu numai de valorile morale şi de câştigarea libertăţii de a gândi şi de a se afirma, ci şi de ecologie, proiectându-şi lumea ideală ca pe o lume în care noxele nu există: “Împărăţia Împăratului Verde era… verde! Oamenii purtau straie verzi, casele erau îmbrăcate în iederă verde, curţile caselor erau pline de pomi cu coroana bogată, uliţele nu erau pietruite ci aveau semănat gazon, aşa că trăsurile dregătorilor şi carele precupeţilor nu făceau nici un zgomot. Numai florile de la geamul caselor şi cele ce mărgineau drumurile se distingeau prin coloritul lor divers de fondul verde al împărăţiei. În această împărăţie, oamenii nu mâncau decât legumele, fructele sau cerealele pe care le cultivau în grădinile lor. Viaţa lor era frumoasă şi liniştită”, scrie Simona Mihăilă din Sălcioara (Tulcea).

Competiţie acerbă

Proiectul e-Vacanţă, ediţia 2009, a depăşit cele mai optimiste aşteptări ale organizatorilor în ceea ce priveşte numărul de participanţi şi implicarea susţinută a acestora în cele 12 activităţi ale competiţiei, pe tot parcursul vacanţei de vară. În concurs s-au implicat benevol peste 4.000 de copii şi peste 500 de cadre didactice, 77 de şcoli au ajuns la momentul final, iar participanţii au elaborat aproape 10.000 de materiale. Competiţia a fost una acerbă, iar copiii au creat poveşti tulburător de frumoase şi mii de desene.

Micii participanţi care n-au reuşit să ocupe în acest an primele trepte ale podiumului au promis că la viitoarea editie a e-Vacanţă vor lupta şi mai mult, pentru a-şi impune şcolile în rândul premiantelor. De altfel, în proiect s-au înscris şcoli “veterane” în acest concurs care au reuşit, de la an la an, să implice tot mai mulţi copii şi să urce, cu tenacitate şi dăruire, în topul performanţei.

Reamintim ca proiectul e-Vacanţă se adresează elevilor şi profesorilor din cele 255 de localităţi incluse în Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere şi urmăreşte să-i încurajeze pe aceştia în utilizarea inovativă a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) în educaţie.


Resurse online

Pagina competitiei

Răspunsuri la întrebări frecvente legate de proiectul e-Vacanţă

Regulementul competiţiei

Voturi: 2

Cuvinte cheie: e-Vacanţăe-PoveşticoncurselevipremianţiPărinţi plecați în străinătate

Adaugă comentariul tău

Parinti bolnavi

Dată: 21.10.2009 Autor: nora.roman
Dar ce te faci cand parintii lor sunt bolnavi si acasa mai sunt 3-4 puradei? Nu le dai bani?

Sclavi

Dată: 20.10.2009 Autor: dan.vergu
Prea multi din pacate dar nu ai cum sa-i prinzi. O metoda ar fi ca oamenii sa nu le mai dea bani cersetorilor si astfel acestia n-ar mai alimenta parintii lacomi si deseori betivi.

Copii-sclavi

Dată: 19.10.2009 Autor: marin.pascu
S-a facut tam-tam la un moment dat cu copiii sclavi. Problema nu este nici pe departe rezolvata. Oare cati parinti saraci nu scot bani de pe urma copiilor lor si in ziua de astazi?

Compunerile

Dată: 19.10.2009 Autor: georgeta.vamos
Compunerile sunt o tehnica psihologica de a-i face pe copii sa se deschida, pentru a povesti daca sunt sclavi in familiile lor sau daca sunt abuzati. Profesorii ar trebui sa-i puna mai des sa scrie astfel de compuneri.

Copii maturizati prea devreme

Dată: 18.10.2009 Autor: liviu.maier
Copiii acestia sunt maturizati precoce din cauza greutatilor. Astfel de concursuri scot ce e mai bun in ei, chiar daca uneori compunerile lor ascund SOS-uri.

Suflete zbuciumate

Dată: 15.10.2009 Autor: Liteanu.Tamara
Pe toti ne leaga amintirile din perioada copilariei. Daca sunt placute si viitorul este mai plin de speranta. Daca cresti, avand alaturi o familie care isi face griji pentru tine, care este interesata daca iti este cald, daca ai mancare, daca ai prieteni si ce fel de oameni sunt acestia, care te sprijina cand aproape cazi si-ti dau curajul de-a merge mai departe, ce-ai putea sa-ti doresti mai mult? Daca ai toate acestea, la randul tau vei darui si tu altora din toate aceste bucurii..Numai ca, in ultimul timp, tot mai multi copii sunt privati de acest strict necesar. Vor fi suflete triste, care nu vor sti ca se poate si altfel: cand ridici ochii sa-ti placa ce vezi in jurul tau, totdeauna un suras binevoitor care sa-ti intampine privirea.

Incredibil, dar adevarat

Dată: 15.10.2009 Autor: cory.prof
Este incredibil de adevarat ca acesti copii transpun prin cuvinte ceea ce simt, ceea ce traiesc, ceea ce-i macina. Am fost intotdeauna martora propriilor lor suferinte: luati in parte, la fiecare se poate descoperi cate ceva: ca sunt parasiti de parinti, ca sunt victimele abuzurilor familiale sau chiar ale societatii, ca duc grija zilei de maine etc, toate acestea ei le transpun in scris. Aceste proiecte sunt o metoda de evadare din lumea in care traiesc, un prilej de lupta continua cu viata atat de nedreapta cu unii dintre ei. Si credeti-ma ca ei intotdeauna sunt sinceri si talentati. O dovedesc din plin rezultatatele lor la tot ceea ce fac. Iar eu respect din plin munca lor. Ei, copiii fac totul nadajduind ca poate si pe strada lor va iesi candva soarele!

Muzica

Dată: 14.10.2009 Autor: nora.roman
Ma tot uit la top-urile romanesti de muzica de la diverse televiziuni si imi dau seama ca sunt foarte-foarte creativi, unele melodii nici nu ziceam ca sunt romanesti.

Naturalete

Dată: 14.10.2009 Autor: marin.ion
Copiii acestia scriu cu atata naturalete, au gandirea libera, neincoresetata precum a noastra, a celor educati in alte vremuri. Cand ma gandesc la ei ma bucur pentru ca o asemenea gandire libera poate fi si extrem de creativa.

Hai sa ni-i laudam

Dată: 14.10.2009 Autor: costin.zdrangea
Toti copiii sunt talentati si buni, problema este sa ii descoperim.

Bravo

Dată: 14.10.2009 Autor: teodora.iancu
M-au bucurat copiii de la mine din judet, intotdeauna tulcenii au avut talente literare si olimpici la romana. felicitari copii si tineti-o tot asa!

Dorm sub poduri

Dată: 14.10.2009 Autor: dorina.velicu
Unii dorm sub poduri in Italia sau "la paraseli', cum numesc casele abandonate pentru a avea bani sa trimita copiilor in tara, pentru a le lua aici calculatoare. Nu trebuie condamnati toti ca pleaca, trebuie acuzati numai cei care pleaca si isi uita copiii, nu le mai dau niciun banut.

Pleaca fara sa se uite inapoi

Dată: 14.10.2009 Autor: andrei.maruc
pleaca fara sa tina cont ca plang norii sau sufletelele pe care le lasa, pleaca de saracie nu de altceva.

Parinti plecati

Dată: 13.10.2009 Autor: dan.husi
Cum or putea domnule sa plece unii si sa-si lase, asa, copiii de izbeliste. Cred ca nu sunt doar needucati, ci si foarte tineri de sunt atat de putini responsabili.

Doamne, dumnezeule

Dată: 12.10.2009 Autor: costin.zdrangea
Unii dintre copiii acestia pot ajunge scriitori la cat talent au. M-au impresionat povestile lor, sunt desprinse din viata reala, sunt zguduitoare.

Homocea88

Homocea e o comună ce are în componenţa sa trei sate: Homocea, Lespezi, Costişa, sate ce însumează o populaţie de 9.841 locuitori (2007).citeşte tot textul

poza