Loading date and time...

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

În Dolj, prima producţie de orez după 20 de ani

05.09.2009
Cel mai mare producător de orez din Europa a redeschis orezăria de la Gighera, din judeţul Dolj. Recolta va ajunge pe mesele din Vest, România având cel mai mare potenţial de creştere din Europa în ceea ce priveşte producţia de orez.

Orezăria din localitatea doljeană Gighera şi-a reluat activitatea după aproape 20 de ani de pauză. Compania italiană Riso Scotti, cel mai mare producător din domeniu din Europa, are pe raza localităţii 1.100 de hectare. "Firma a început investiţiile pe terenul comunei Gighera de aproape şase ani, însă abia anul trecut au reuşit să însămânţeze 1.100 hectare, astfel că în toamnă vom avea prima producţie de orez", a precizat Ion Dăbuleanu, primarul localităţii.

De anul viitor, culturi eco

Investitorii italieni intenţionează să mărească suprafaţa cultivată cu orez, la 1.500 - 1.600 de hectare, ceea ce va atrage o creştere a numărului de angajaţi cu 30%. "Începând cu anul viitor, vom avea şi culturi eco, spune Ovidiu Geancă, inginer la firma italiană. Avem deja pregătite în acest sens 70 de hectare".

Potrivit acestuia, în momentul în care italienii au decis să vină la Gighera orezăria era distrusă în proprţie de 90%. "În zonă nu s-a mai cultivat orez de mult timp. Cei care ştiau cum se cultivă această plantă au deja o vârstă înaintată şi nu mai pot munci în domeniu, iar tinerii nu au avut nici o tangenţă cu această activitate", a mai spus Geancă.

Investiţii de două milioane de euro

Firma Riso Scotti a investit la Gighera circa două milioane de euro pentru achiziţia terenurilor şi a utilajelor, pentru construirea unei uscătorii cu o capacitate de 240 tone/zi şi a două depozite de orez cu o suprafaţă de 1.700 mp, care vor fi finalizate în curând. Se estimează o producţie medie de 6.000 kg/hectar. Recolta va fi transferată la fabrica de prelucrare a orezului de la Giurgeni (Ialomiţa) şi în Italia.

România, depăşită doar de Italia şi Spania

De altfel, reprezentanţii firmei italiene Riso Scotti au mai preluat 4.000 ha de terenuri sărăturoase, amplasate în judeţele Ialomiţa, Brăila şi Olt, unde au amenajat alte orezării. Exemplul lor a fost urmat şi de alţi investitori care au extins suprafaţa cultivată cu orez la 8.000 de hectare.
Cu o asemenea producţie, România revine în topul producătorilor de orez din Europa, fiind depăşită doar de Italia şi Spania.

Orezul românesc, mai bun decât cel din Egipt

Dar, de fapt, România este considerată ţara din UE cu cel mai mare potenţial de creştere în domeniul orezului. Jean-Pierre Brun, preşedintele Asociaţiei Londoneze a Brokerilor de Orez, a declarat pentru Reuters că ţara noastră „are în regiunea Dunării de 20 de ori mai multe rezerve de apă decât bazinul Padului, unde se cultivă cea mai mare parte a orezului italian”. "România are condiţii foarte bune pentru producerea orezului, a afirmat, la rândul său, pentru corporatenews.ro Maria Punga, manager financiar al Riso Scotti. Orezul produs aici este de o calitate net superioară celui importat din Egipt".


Resurse online

Italienii vin să ne refacă orezăriile

Voturi: 1
Cuvinte cheie: orezinvestiţiicalitate
Adaugă comentariul tău

in Giurgiu ce mai este?

Dată: 13.09.2009 Autor: ana.istrate
Parca erau niste orezarii si in Giurgiu. Cu ele ce s-a intamplat

Inceput bun

Dată: 12.09.2009 Autor: anca.ionescu
Daca orezariile din Banie vor deveni cunoscute precum cele chinezesti, jos palaria!

desert

Dată: 12.09.2009 Autor: georgiana.boldeanu
Fac si ei orez acolo unde nu a ajuns desertul, nu?

Curios

Dată: 12.09.2009 Autor: georgeta.vamos
Curios, nu cred ca am mancat vreodata orez romanesc, dar stiam ca in Oltenia desertul se extinde iar culturile de orez au nevoie de apa.

Orez bun

Dată: 12.09.2009 Autor: mircea.olaru
Si pe vremea comunismului orezul romanesc se cauta, era mai bun si mai savuros decat cel importat.

Alternanta culturilor

Dată: 12.09.2009 Autor: marin.pascu
Obiceiul alternarii culturilor este sfant: intai pui biodiesel, apoi porumb, apoi orez si ce mai vrei tu. Nu trebuie sa te lacomesti ani de zile la biodiesel pe motivul ca aduce subventii mai mari.

Biodiesel

Dată: 12.09.2009 Autor: alina.mares
Biodieselul nu tine de foame, dar aduce bani. Am citit undeva ca daca plantezi un camp cu biodiesel, in 2-3 ani solul este distrus deoarece plantele energetice mananca tot. Apoi este greu sa refaci solul.

Marea orezarie

Dată: 11.09.2009 Autor: andrei.maruc
Daca acesti cultivatori de orez vor gasi de cuviinta sa planteze buruieni energetice pentru biocombustibil, vor renunta la orezul lor. Este o tendinta generala sa se cultive plantele biodiesel.

Hm

Dată: 05.09.2009 Autor: alina.mares
Mda, poate asa o sa fie mai ieftin decat ala de ni-l vinde Scotti!

He he

Dată: 05.09.2009 Autor: costin.zdrangea
O sa ajungem sa ne batem cu chinezii! Poate se mai si ieftineste orezul asta?

Egipt?

Dată: 05.09.2009 Autor: andrei.maruc
Importam orez si din Egipt?

Şopârliţa2

Comuna Şopârliţa este un sat de câmpie, de dimensiuni medii, de tip adunat, cu casele grupate, strânse unele lângă altele, format din două vetre, vatra din deal, care se întinde de-a lungul drumului judeţean 644, pe o lungime de 2 km şi 400 de metri pe terasa râului Olteţ şi vatra din vale care se întinde pe panta terasei continuându-se în câmpie spre lunca Olteţului.citeşte tot textul

poza