Loading date and time...

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

Ce înseamnă economia bazată pe cunoaştere?

Informaţie mai bună, canale potrivite pentru a o disemina şi a ajunge la ea, utilizatori educaţi, resurse eco-eficiente, investiţie în capitalul social, conectivitate şi infrastructură competitivă, costuri mai mici, eficienţă mai mare, servicii publice inteligente, incluziunea socială, un acces direct la piaţa globală de conţinut (inteligenţa colectivă), sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii, dezvoltarea domeniului cercetării pentru inovarea continuă a capitalului de cunoaştere. Cu alte cuvinte - folosirea tehnologiilor cunoaşterii pentru a produce beneficii economice.

Obiectivul final al unei economii bazate pe cunoaştere este creşterea produsului intern brut, prin investiţia în capitatlul uman care, cu ajutorul tehnologiei informaţiei şi al instruirii, învaţă să genereze şi să exploateze Cunoaşterea.

Organizaţiile continentale şi pan-continentale pentru care dezvoltarea socială şi economică a ţărilor si regiunilor defavorizate este un obiectiv important, aşa cum sunt Banca Mondială si Uniunea Europeană , adresează importante programe de cercetare unei înţelegeri mai bune a nevoilor lumii post-moderne. Rezultatele acestor programe au identificat soluţii si recomandări pe care sunt construite politicile europene si internaţionale.

Tratatul de la Lisabona (2007), ratificat de toate ţările membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, iniţiativa i2010 şi Declaraţia de la Riga (2006) şi mai nou Agenda Digitală pentru Europa 2020 sunt documentele care asigură cadrul trecerii de la societatea informaţională la societatea cunoaşterii . Un manifest si, totodată, important studiu si plan strategic, este agenda politică a următorilor cinci ani pentru „ viitoarea societate europeană a cunoaşterii ”, întocmită, in septembrie 2009, de Ministerul Comunicaţiilor din Suedia, ţară care a deţinut preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în 2009.

Economia Bazată pe Cunoaştere este un concept pe care însăşi Europa încearcă, aşadar, să-l facă aplicabil culturilor ei, încercând să păstreze intactă individualitatea umană, dar redefinind societatea în ansamblul ei.

Ce este Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere?

În România, în cadrul unui studiu al emergenţei economiei bazată pe cunoaştere, întocmit de Banca Mondială în perioada de pre-aderare (2003), au fost propuse o serie de politici economice capabile sa reducă decalajele identificate in raport cu standardele europene şi internaţionale. În acest context, o echipă de experţi din cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale   au elaborat documentaţia proiectului Economia bazată pe Cunoaştere, proiect strategic de pionierat pentru societatea cunoaşterii din România (eng. Knowledge based Economy Project sau KEP) şi au obţinut un împrumut în valoare de 60 mil USD de la Banca Mondială, cu o participare din partea Guvernului României de 9,4 mil.USD.

„Abilitatea de a mânui computerul s-a dovedit, în majoriatea locurilor prin care am fost, un lucru normal. Poate nu toţi erau atît de avansaţi ca la Saschiz sau Laslea, unde micii întreprinzători deja îşi gestionează afacerile pe Internet. Sau la fel de novatori ca în Viişoara, unde, pentru industria de flori în plină expansiune, localnicii se inspiră, în privinţa noilor soiuri, de pe Internet. Ori atît de entuziaşti ca la Zlatna, unde reabilitarea oraşului, după închiderea fostului combinat, uneşte intelectualitatea locală în faţa monitoarelor”. (Iaromira Popovici, în Dilema Veche, 7 august 2009)

In spaţiul românesc, poate cea mai frumoasă recunoaştere a venit dinspre presa de calitate. Săpămânalul Dilema Veche a dedicat, în vara anului 2009, un amplu dosar de conţinut care face o radiografie a schimbărilor petrecute în satele româneşti după aproape trei ani de prioiect. [...] si nu e vorba doar de o tehnologie pe care programele guvernamentale via organizaţiile europene o introduc „oficial“ în viaţa oamenilor, ci de puterea pe care aceştia o capătă învăţând să folosească această tehnologie. (Fragment din articolul care vorbeşte despre a doua alfabetizare a Romaniei. )

Cine conduce Proiectul?

Echipa care a demarat proiectul în 2005, alcătuită din personal al Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, a construit o reţea locală de 510 specialişti ai cunoaşterii şi a contribuit la formarea lor profesională. Aceştia lucrează acum în cele 255 de comunităţi incluse în proiect la punerea în practică a acestei viziuni.

Au pornit la drum ca profesionişti în cele mai variate domenii, de la profesori, specialişti IT, funcţionari în administraţia publică, ziarişti sau doar proaspăt absolvenţi. Fiecare dintre ei a fost inclus într-un amplu program de formare la intrarea în proiect, care le-a oferit accesul la domenii inaccesbile anterior de cunoaştere şi performanţă, practic au fost primii beneficiari ai Societăţii Cunoaşterii. S-au specializat în administrare de proiect, în marketing şi comunicare, managementul riscului şi al schimbării, calitate şi mediu, gestionarea resurselor umane şi construcţie instituţională, scriere de proiecte cu finanţare europeană, dezvoltare web şi aplicarea instrumentelor TIC în afaceri. Alături de echipa centrală a Proiectului, care a avut rolul de iniţiator şi catalizator de energii, reprezintă astăzi o vastă reţea naţională de Cunoaştere, racordată la timpul prezent, orientată către cetăţeni şi către dezvoltare comunitate.

Coordonarea proiectului respectă un set de proceduri clare impuse de Banca Mondială şi adoptate în cadrul oricărui proces de project management infăptuit la standarde internaţionale. Aşa se face că una din componentele proiectului este dedicată în întregime managementului de proiect, care conţine planuri şi indicatori de impas, comunicare, risc, schimbare, calitate, resurse umane etc, toate supuse continuu unui proces de monitorizare şi evaluare care dictează maniera de implementare a obiecivelor.

Responsabilizarea actului de management s-a făcut printr-o inovaţie în spaţiul proiectelor publice, şi anume statuarea în rolul de coordonator national al insuşi ministrului de resort, mandatat sa conducă proiectul, conform planului de management si a legilor române care îl guvernează.

Unitatea de Management al Proiectului din cadrul Ministerului Comunicaţiilor asigură nivelul strategic (central) de management şi este constituit dintr-o echipă de specialişti in domeniile educaţiei si formării, guvernării electronice, administrării afacerilor, comunicării şi relaţiilor publice, achiziţiilor publice, financiar-contabil şi al resurselor umane.

Nivelul operaţional (local) de management este asigurat de cele 255 de Reţele Electronice ale Comunitaţilor Locale (RECL) şi de cei 510 specialişti ai cunoaşterii plasaţi în mediul local (un manager RECL şi un administrator IT în fiecare comunitate) care au devenit între timp persoane resursă pentru comunitatea lor, primii beneficiari direcţi ai societăţii informaţionale, promotori ai cunoaşterii şi a tehnologiilor informaţiei.

Fiecare Reţea Electronică Locală a angrenat patru noduri importante din comunitate, cu scopul de construi o reţea integrată de creativitate şi acces la cunoaştere: Primăria, Şcoala, Biblioteca Publică şi un Punct de Acces Public la Informaţie (PAPI).

Care sunt instituţiile partenere în Proiect?

Există două paliere de parteneriat: unul operational, care are incidenţă asupra implementării şi unul strategic care decide asupra politicilor interdisciplinare si asigură interoperabilitatea. La primul nivel se află cele 255 de autorităti locale din comunităţile KEP.

Cel de-al doilea, formalizat printr-un comitet de coordonare aduce la aceeaşi masă demnitari din Ministerul Administraţiei şi Internelor , Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului , Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri .

Care sunt obiectivele Proiectului?

Guvernul României a lansat un program ambiţios ce se adresează societăţii informaţionale şi care reuneşte cerinţele Agendei Lisabona si Agendei Digitale pentru Europa 2020. Scopul acestui program este de a facilita progresul României către o economie bazată pe cunoaştere şi de a reduce decalajul digital în conformitate cu celelalte ţări europene.

Finanţat de Banca Mondială printr-un acord de împrumut ce se va finaliza în februarie 2013, proiectul EBC răspunde unor cerinţe specifice adresate de Guvernul României:

  • creşterea gradului de utilizare a serviciilor electronice de interes public care sunt deja dezvoltate de sectorul administraţiei publice;
  • alfabetizare digitală prin acces la tehnologii IT&C şi creare de competenţe pentru o societate incluzivă;
  • promovarea unei învăţări asistate prin tehnologii moderne în învăţământul primar şi secundar;

Societatea spre care ne îndreptăm se bazează pe o materie primă pe care trebuie să învăţăm s-o mânuim cu pricepere: cunoaşterea. Ne aflăm în pragul unor schimbări profunde, generate tot mai mult de către cunoaştere: mai întâi, faptul că prin utilizare ea nu se consumă, ci sporeşte.;   în al doilea rând, gradul său de rafinament şi eficienţă este direct proporţional cu gradul de participare activă a membrilor societăţii.  

Traseul acestei schimbări de paradigmă şi eforturile susţinute pentru a dobândi acea cunoaştere impusă de Secolul 21 sunt marcate de acest proiect prin următoarele componente:

Componenta 1. Acces la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi alfabetizare digitală.

  • Acces la TIC pentru comunităţile dezavantajate din punctul de vedere al cunoaşterii prin telecentre (Punctele de Acces Public la Informaţie - PAPI).
  • Acces la TIC pentru elevii din învăţământul primar şi secundar.
  • Alfabetizare digitală pentru elevi şi profesori prin tehnologiile informaţiei în şcoli.
  • Alfabetizare digitala pentru comunităţi şi mediul de afaceri.

Componenta 2. Dezvoltarea şi promovarea serviciilor de guvernare electronică.

  • Sistem electronic pentru inregistrarea online a persoanelor fizice autorizate si a asociatiilor familiale.
  • Sistem integrat pentru emiterea documentelor de stare civila pentru cetateni.

Componenta 3. Promovarea comerţului electronic şi sprijin pentru IMM-uri.

  • Crearea portalului ecomunitate.ro pentru promovarea comerţului electronic şi a reţelelor de business (eStore)
  • Acordarea de finanţări nerambursabile întreprinzătorilor locali.

Ce s-a întâmplat până acum in Proiect?

La sfârşitul anului 2005, începea călătoria ambiţioasă a unei echipe tinere, dedicate în totalitate unor obiective noi, fără precedent în spaţiul autohton. O echipă care urma să ia decizii de management care afectau aproape 8% din locuitorii ţării şi să găsească soluţii rapide la probleme generate exclusiv de caracteristicile, lipsurile şi reticenţele unei populaţii dezavantajate, rupte de realitatea metropolitană.

Din 2005, proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere si-a propus   să angreneze cetăţenii şi comunităţile implicate in proiect într-un exerciţiu inovativ, cu un scop clar: îmbunătăţirea nivelului de trai a peste 1.8 milioane de locuitori, respectiv 20% din populaţia rurală a României, prin punerea în comun a excelenţei fiecăruia dintre noi şi transformarea ideii de colaborare în valoare comună.

Pilotarea reducerii decalajului digital

Primul pas pentru reducerea decalajului digital dintre societatea urbană şi cea rurală a fost identificarea celor nouă comunităţi care au format o reţea experimentală de pilotare a Economiei Bazate pe Cunoaştere : Lăpuşnicu Mare , Albeştii de Muscel , Aninoasa , Jurilovca , Targu Lăpuş , Ostra , Corund , Şinca Veche şi Pilu . Criteriul elementar după care s-a făcut alegerea comunităţilor pilot a fost cel al acoperirii naţionale, astfel încât fiecare comunitate să servească drept exponent al tipologiei din care provine.

Procesul de pilotare a constituit, poate, unul din cele mai relevante momente din istoria proiectului: a fost momentul în care s-a făcut radiografia universului local, s-au elaborat primele studii de fezabilitate, s-au stabilit strategiile de scalare, s-au identificat nevoile şi s-a elaborat un set de recomandări pe baza cărora a fost creat planul de acţiuni al întregului proiect.

Notabile pentru înţelegerea fenomenului sunt programul de Asistenţă Tehnică privind integrarea TIC în învăţământul preuniversitar, care a avut loc în şcolile pilot şi Programul de instruire pentru competenţe IT, al căror beneficiari au fost funcţionari publici, profesori, personalul Reţelelor Electronice ale Comunităţilor Locale, întreprinzători, dar şi alte persoane din comunităţile pilot.

Accesul la informaţie

Reţeaua-pilot avea sa devină fundaţia pe care s-au clădit, la scurt timp, celelalte 246 de Reţele Electronice ale Comunităţilor Locale (RECL). Pentru că în România, potrivit unui studiu sociologic, numărul localităţilor rupte de cunoaştere este mai mare de o mie - o treime din totalul unităţilor administrativ teritoriale - a fost necesară lansarea unei competiţii adresată autorităţilor locale interesate.

Proiectul a demarat printr-un proces de selecţie, la care au fost invitate să participe toate primăriile din cele cca 3000 de comunităţi rurale şi urbane din România (cu populaţie sub 30.000 locuitori). Dintr-un număr de peste 1500 de comunităţi care au dorit să participle la acest proiect, 255 dintre acestea au fost declarate eligibile şi astfel au fost incluse în proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere.

Procesul de selecţie a avut şapte etape şi s-a finalizat cu definitivarea listei de beneficiari .

Al doilea pas: infrastructura de comunicaţii. Investiţia masivă în asigurarea infrastructurii TIC pentru fiecare dintre cele 255 de Reţele Electronice Locale a reprezentat punctul de plecare în oferirea accesului la cunoaştere şi informaţie. Fibră optică, echipamente   hardware şi software moderne, servere, mobilier, toate acestea au constituit baza dezvoltării locale a Reţelei integrate de acces la cunoaştere.  

La nivel cetral a fost înfiinţat Centrul de Suport Comunitar (CSC), un call-center dedicat întregii reţele naţionale care asigură asistenţă tehnică şi suport tuturor celor 255 de comunităţi.

Investiţia în resurse umane

Al treilea pas: selectarea şi instruirea resurselor umane ale RECL. Din studiile de fezabilitate reieşea ca formula optimă a echipei locale de specialişti ai cunoaşterii constă în colaborarea a doi experţi cu atribuţii precise: un manager de reţea (manager RECL), care urma să aibă un rol important în comunitate, acela de liant şi promotor al factorilor care contribuie la dezvoltarea locală şi un administrator IT, care urma să întreţină reţeaua ca sistem informatic integrat. Punctul de Acces Public la Informaţie (PAPI) avea sa devină cel mai popular nod al reţelei.

Cei 510 experţi locali au reprezentat primii beneficiari direcţi ai proiectului EBC, prin intermediul multiplelor sesiuni de instruire ce le-au fost dedicate: management de proiect, marketing şi comunicare, alfabetizare digitală, dezvoltare economică locală.

Suporturi de curs:

· Introducere în Utilizarea Calculatoarelor

· Bazele Administrarii Retelelor

· Management interdisciplinar pentru comunităţile locale

· GLOCAL: Gândeşte global! Acţionează local! Dezvoltarea durabilă (DD), "UMBRELA" dezvoltării economice locale (DEL)

· Cum măsurăm dezvoltarea durabilă? O conversaţie despre indicatorii SMART

· Dezvoltarea economică locală (DEL), vector al dezvoltării durabile (DD)

· Leadership: de la complexitate la schimbare

· FINIS CORONAT OPUS: exerciţiu de reflecţie, învăţare şi creştere personală

Cel mai important program de instruire profesională a fost susţinerea cursului intensiv pentru utilizarea TIC în şcoală şi afaceri, finalizat în vara anului 2009 cu acordarea a peste 5000 de certificate CNFPA . Adresat tuturor membrilor comunităţilor KEP, cu precădere cadrelor didactice, bibliotecarilor, antreprenorilor şi funcţionarilor publici, cursul a fost conceput şi structurat personalizat, folosind ca indicatori de bază profilul socio-profesional al beneficiarilor, nevoile lor şi gradul de alfabetizare digitală iniţial.

Medrea Alexandrina , profesoară, Saschiz:

«Prin implementarea proiectului EBC, serviciile disponibile în şcoala noastră sunt: accesul la Internet, folosirea PC-urilor la cursuri, înlesnirea schimbului şi parteneriatului şi, de ce nu, a competiţiilor cu alte şcoli, folosirea mijloacelor moderne de predare-învăţare.»

Adina Grădinaru , Consilier Local, Ibăneşti:

«Faceţi o treabă excelentă. Ar trebui ca aceste cursuri să fie organizate la nivel rural, pe arii mai mari.»

Radu Aniela , antreprenor, Rebricea:

«Cursul a fost extrem de bine planificat şi prezentat, ceea ce a făcut asimiliarea de noi cunoştinţe uşoară şi plăcută.»

Tomulescu Silviu , funcţionar public, Slobozia Bradului:

«În PAPI am învăţat multe lucruri de la echipa RECL, în special cum se utilizează calculatorul. Cunoştinţele mele de informatică erau destul de confuze la început, însă treptat, am început să învăţ cum se face aşezarea în pagină a unui text, cum se poate manevra o bază de date, utilizarea Internetului şi a poştei electronice, etc. Pot spune acum că ştiu să utilizez calculatorul personal atât cât nu speram la absolvirea facultăţii.»

Demersul a presupus o desfăşurare de forţe fără precedent, însă eforturile au meritat din plin. Nu doar pentru că au deschis accesul la informaţie, ci şi pentru că a avut o componentă semnificativă de incluziune socială: raportul de monitorizare a arătat că un volum aproape 40% dintre absolvenţi au avut peste 40 de ani .

Absolvenţii care provin din mediul de afaceri local au fost invitaţi să participe la 7 seminarii regionale dedicate exclusiv antreprenorilor. Structura seminariilor le-a oferit informaţii despre apelurile deschise pentru acordarea de fonduri europene, prezentări ale unor cazuri de succes, noţiuni despre marketing on-line şi e-business cu aplicare în portalul eComunitate.

Inovaţie în educaţie prin TIC

Pasul următor: integrarea TIC în educaţie . Utilizarea resurselor din mediul digital în cadrul proceselor de învăţământ din ciclul primar şi gimnazial a fost, până acum, doar o alternativă. Deşi, la distanţă de un click, se află un orizont al cunoaşterii care desfiinţează limitele comunicării şi oferă o cantitate uriaşă de resurse, şcolile din România, cu precădere cele din mediul rural, au fost private de acest privilegiu.

Prin urmare, elaborarea politicilor publice pentru integrarea TIC in sistemul de educaţie preuniversitară a fost primul obiectiv pe care l-au atins specialiştii din grupul comun de lucru MCSI-MECTS în domeniul educaţiei.

In ceea ce priveşte inovaţia în educaţia formală, Economia Bazată pe Cunoaştere era nerabdătoare să creeze competenţe şi o “cultură” de colaborare în rândul şcolilor din mediul rural prin resurse online şi prin comunităţi de practici pedagogice dezvoltate. Inovaţia in educaţie reprezintă un răspuns la nevoile şi problemele din sistemul de învăţământ (reduceri şi constrângeri bugetare, oportunităţi neegale în procesul de predare-învăţare), dar şi pentru idealurile şi aspiraţiile populaţiei. Obiectivele acestei componente iau în considerare trei dimensiuni: curriculare (inovaţie în programele şcolare), pedagogice (inovaţie în procesul de învăţare) şi organizaţionale (inovaţie structurală, roluri şi funcţii îndeplinite de persoanele din domeniul educaţiei).

Proiectul a dezvoltat în şcoală un nod important al RECL şi a furnizat infrastructură TIC pentru învăţământul primar şi secundar, facilitând accesul profesorilor şi elevilor la Internet şi informaţii digitale.

Competiţia e-Vacanţă! din cadrul proiectului Economia Bazată pe Cunoaştere a fost dezvoltată de Ministerul Comunicaţiilor în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi are ca scop îmbunătăţirea bunelor practici din activităţile extracurriculare, caracterizate prin utilizarea creativă a calculatorului, comunicare şi dezvoltare de comunităţi educaţionale şi prin practici moderne de predare. Colaborarea strânsă dintre şcolile participante este dorită pentru asimilarea de noi tehnici în utilizarea de TIC în educaţie şi atragerea de noi utilizatori din mediul rural (părinţi, bunici, antreprenori, localnici).

EBC a dezvoltat până în prezent 7 ediţii de e-Vacanţă! (2006 – 2012). Pentru vizualizarea tuturor rezultatelor, a materialelor încarcate, a participanţilor şi a campionilor, dar şi a întregului proces educativ bazat pe inovaţie, accesaţi secţiunea specială dedicată acestei competiţii interşcolare ( http://ecomunitate.ro/evacanta ).

Articol preluat de portalul Băncii Mondiale: Creativitate fara limite in Proiectul Economia bazata pe Cunoastere

e-Poveşti: Viaţa văzută prin ochii copiilor din comunităţile defavorizate ale României este plină de speranţă

Grafica e-Vacanţă 2009: O lume fericită şi multicoloră, văzută prin ochi de copil

e-Vacanţă!, prilej pentru copiii din Dărmăneşti să-şi facă propriul blog

e-Vacanţă! la Râu Alb de Jos sau cum să-ţi petreci vacanţa mare la şcoală

Vacanţă creativă la Sălcioara

„e-Vacanţa” la Halmeu - fotoreporter la 8 ani

Premiul I „e-Vacanţă”, câştigat de 30 de copii şi un computer

Echipele câştigătoare ale competiţiei e-Vacanţă au fost premiate în tabăra de la Poiana Pinului: „Trebuie să continuaţi să învăţaţi ceea ce aţi început!”

Guvernarea electronică

În majoritatea comunităţilor noastre şi, în general, în mediul rural, cetăţenii îşi plimbă cu căruţa documentele zeci kilometri (sau chiar sute) până la autoritatea locală, care trebuie să-şi pună apostila.   A stabili o relaţie corectă între Stat şi cetăţean, a reduce costurile, a economisi timp, a nu mai lăsa contribuabilul să stea de vorbă cu un ghişeu, după ce a stat la coadă, iarna sau vara, toate acestea au fost identificate ca nevoi în sprijinul cărora vin serviciile de guvernare electronică .

[...] s-a tras fibră optică şi în localitatea Savîrşin pentru că, în caz contrar, s-ar fi desfiinţat Finanţele Publice de acolo, întrucât nu puteau transmite datele către judeţ, iar oamenii ar fi trebuit să parcurgă 100 km dus-întors până la cel mai apropiat punct, pe o şosea plină de curbe şi circulată frenetic. Astfel au avut de câştigat şi cetăţenii din Săvîrşin care s-au conectat la internet.” Relatarea îi aparţine managerului RECL din Vărădia de Mureş, care ne povesteşte câte ceva despre efectul de bulgăre pe care l-a declanşat proiectul nostru în comunităţile apropiate, care nu sunt în reţeaua EBC.

Proiectul nostru şi-a propus să vină în ajutorul cetăţenilor punând la dispoziţia administraţiei locale un sistem integrat , capabil sa emită documentele de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie şi deces). Cu alte cuvinte, sistemul aduce în sat baza de date de evidenţă a persoanei (care, în momentul de faţă, se află la Bucureşti şi în reşedinţele de judeţ), iar depunerea actelor, de către cetăţean, se reduce la completarea unui formular electronic, cu transmitere on-line. Întocmirea documentaţiei tehnice şi a documentelor necesare achiziţiei şi implementării a fost un proces îndelungat şi este rezultatul studiului şi analizelor tehnice finalizate de un grup comun de lucru MCSI-MAI.

Proiectul a investit, de asemenea, într-un sistem dedicat stimulării mediului de afaceri, sistem care oferă o platformă de înregistrare on-line a persoanelor fizice autorizate şi asociaţiilor familiale care vor să înceapă o afacere. Pentru a putea fi pus rapid la dispoziţia potenţialilor întreprinzători, funcţionarii din teritoriu au urmat cursuri de utilizare. Din păcate, platforma nu poate fi dată în folosinţă până ce nu va suferi o serie de modificări datorate noii legislaţii în domeniu.

Granturi pentru inovaţie în afaceri

În momentul demarării proiectului EBC, mediul de business din comunităţile selectate era aproape inexistent, sau deloc. Nevoia intervenţiei masive a unor strategii de business destinate creării unui curent antreprenorial local era iminentă. În acest context s-a dezvoltat schema de finanţări nerambursabile e-Creştere .

Lansarea programului e-Creştere în 2009 a avut parte de o campanie de conştientizare, cu 7 seminarii regionale, apariţii în media locală, prezenţa la ore de vârf pe postul naţional de televiziune şi pe alte canale comerciale dedicate oamenilor de afaceri. Schema le-a fost adresată persoanelor fizice şi asociaţiilor familiale care îşi pot crea o mai buna vizibilitate în mediul on-line , dar şi microîntreprinderilor care doresc să devină mai competitive, cumpărându-şi, de exemplu, un sistem de management al relaţiilor cu clienţii sau o linie de producţie care foloseşte tehnologia de ultima oră .

Platformă virtuală pentru conţinut digital

Lansat în 2009 ca cel mai complex site de conţinut finanţat de Guvernul României, portalul www.ecomunitate.ro reprezintă o iniţiativă unica în România, un instrument digital complex prin care toate cele 255 de comunităţi locale pot interacţionează, fac transfer de cunoaştere şi generare de conţinut, accesează informaţii şi modele de bună practică prin tehnologii web 2.0.

Găzduind peste 1900 de materiale educaţionale, peste 2000 de poveşti de succes, articole, noutăţi şi evenimente provenite din comunităţile locale, 2 webminarii, 102 website-uri locale, resurse utile şi un catalog online de firme, eComunitate.ro a devenit o resursă informaţională virtuală pentru aproximativ 1.8 milioane de locuitori beneficiari direcţi ai acestui proiect şi pentru cei peste 2.5 milioane de vizitatori ai portalului.

Care sunt performanţele proiectului EBC?

Călătoria inovativă către dezvoltarea şi livrarea de servicii publice inteligente prin acces digital la informaţie a fost solicitantă, dar în acelaşi timp merituoasă şi a presupus numeroşi paşi spre implementare. Bazate pe obiectivele generale şi specifice, performanţele înregistrate până acum sunt foarte incurajatoare pentru Ministerul Comunicaţiilor şi pentru cele 255 de comunităţi locale.

Aproximativ 1.8 milioane de locuitori din România au acum access   la o nouă tehnologie şi informaţie şi la oportunităţile şi beneficiile pe care le pot oferi. Pentru România, membră a Uniunii Europene, accesul la şi utilizarea cunoaşterii şi a noilor tehnologii informaţionale reprezintă un pas important în procesul de integrare şi de aliniere la standardele de viaţă a celorlalte state membre.

Dar Economia Bazată pe Cunoaştere nu este doar despre tehnologie şi acces la Internet de mare viteză. Este despre asigurarea unui confort a cetăţeanului în utilizarea acestei tehnologii şi înţelegerea beneficiilor rezultate.

Găzduire inovativă de cunoaştere în educaţie via TIC:

- peste 3800 de profesori din 229 şcoli instruiţi în utilizarea inovativă de TIC şi elaborarea de proiecte cu finanţare pentru dezvoltarea şcolii;

- sesiuni de instruire a bibliotecarilor în utilizarea TIC în fiecare bibliotecă publică inclusă în proiectul EBC;

- peste 30% din profesori utilizează calculatorul şi Internetul în pregătirea evaluării elevilor, a materialelor de predare/învăţare şi a lecţiilor;

- competiţia interşcolară e-Vacanţă! a adunat 7 ediţii şi a înregistrat peste 15.000 de elevi şi 1000 de profesori din peste 200 de şcoli participante, 318 proiecte educaţionale şi 1900 de materiale încărcate pe portalul ecomunitate.ro.

Programe de dezvoltare de competenţe pentru incluziune comunitară:

- 5225 de persoane instruite şi certificate CNFPA (1940 profesori, 187 bibliotecari, 1207 funcţionari publici, 662 antreprenori, 530 potenţiali antreprenori, 178 absolvenţi, 521 alţi cetăţeni);

- 60 de centre PAPI au fost sau sunt în curs de acreditare ca Centre Profesionale de Formare TIC, implementând un nou pas către sustenabilitate, auto-finanţare şi dezvoltare comunitară;  

- 100 specialişti IT au fost instruiţi în utilizare TIC în business şi web design (au fost dezvoltate 102 website-uri pentru antreprenorii locali din comunităţile EBC, găzduite de portalul   ecomunitate.ro);

- 7 seminarii regionale de business, cu o participare a 480 manageri RECL şi specialişti IT;

- 2 sesiuni de instruire desfăşurate pe tema identificării oportunităţilor de atragere de fonduri în comunitate, cu o participare a 250 de manageri RECL şi administratori IT; au fost identificate 3 nevoi prioritare de dezvoltare comunitară în fiecare dintre cele 255 comunităţi EBC;

- 2 workshop-uri online mentorate pe portalul ecomunitate.ro – “Afaceri de succes în mediul virtual”.

Direcţii inteligente de sustenabilitate RECL:

- 229 de comunităţi EBC au dezvoltat în proporţie de 100% un plan de sustenabilitate a Reţelei Electronice a Comunităţii Locale (87 comunităţi au fost declarate campioane).

Transfer de cunoaştere pentru învăţare reciprocă:

- 40 de schimburi de experienţă au fost efectuate între comunităţile EBC, unde au participat reprezentanţi din toate cele 255 de comunităţi;

- 37 manageri RECL şi 15 Coordonatori Locali au participat la 5 vizite de studiu interbaţionale în Irlanda, Ungaria, Lituania, Danemarca şi Franţa, facilitate de proiectul EBC.

Platformă pentru inovatorii din sectorul public:

- portalul www.ecomunitate.ro , un depozitar naţional al celor mai relevante contribuţii ale implementatorilor de cunoaştere comprimă peste 2000 de articole, ştiri, evenimente, poveşti de succes, sute de postări pe blog; peste 2.5 milioane de vizitatori generează cel mai puternic instrument web 2.0 antreprenori, lideri locali;

-    50 de materiale wiki, 300 de discuţii pe forum, 150 de comentarii doar în 2011.

Strategii proactive întru-un climat economic dificil:

- 432 de aplicaţii scrise, bazate pe cele 3 priorităţi de dezvoltare comunitară, cu o valoare totală potenţial atrasă de 250 mil Euro.

Facilitarea de parteneriate care adresează provocari europene:

- 328 parteneriate au fost încheiate cu 101 parteneri (ONG-uri, asociaţii, companii private);

- 206 comunităţi EBC au încheiat cel puţin un parteneriat public-privat; o comunitate (Bustuchin, judeţul Gorj) a încheiat 6 parteneriate, nouă comunităţi au încheiat 5 parteneriate, şase comunităţi se remarcă cu 4 parteneriate şi treisprezece comunităţi au încheiat 3 parteneriate PP.

Dezvoltarea şi finanţarea unui program de networking pentru comunităţile EBC:

- în cadrul programului de parteneriat CONECT Partnership Program, valoarea totală a grant-urilor a fost de 300,000 USD, cu un maxim de 8.500 USD pentru fiecare proiect eligibil;

- 31 de proiecte au fost selectate pentru finanţare, cu o valoare totală de   731185,77 ROL ( 248.00 USD);

- printre proiectele din cadrul CONECT, se regăsesc: “Informaţie pentru dezvoltare”, Berchisesti, Suceava; “Un cetăţean informat,o administraţie eficientă”, Balta Alba, Buzau; “Inovaţie şi tehnologie pentru potenţialul turistic al regiunii   Anina-Oravita”, Anina, Caras Severin; “E-Active, servicii de consiliere şi instruire pentru şomeri”, Rafaila, Vaslui; etc.

Indicatori de monitorizare si evaluare: CREŞTERI 2009 vs 2008:

class=MsoNormal align=left > · Sesiuni de instruire organizate la PAPI + peste 100%

· Proiecte dezvoltate în şcoală + 23%

· Proiecte dezvoltate în biblioteci + peste 100%

· Companii-antreprenori locali care au folosit resursele RECL pentru a accesa servicii alte administraţiei centrale sau locale + peste 200%

· Servicii PAPI dedicate micro-întreprinderilor locale + peste 7,75 %

· Proiecte finanţate de Uniunea Europeană sau din alte surse + peste 50%

· Parteneriate între companii locale si regionale + peste 39 %

Indicatori cantitativi ai cercetării de piaţă: CREŞTERI 2009 vs. 2008

· Notorietate PAPI + 29 %

· Gradul de utilizare a calculatorului (total populaţie KEP) + 10 %

· Gradul de utilizare a Internetului (total populaţie KEP) + 11%

· Nivelul de cunoştinţe TIC (cadre didactice) + 21 %

Ce urmează să se întâmple de acum încolo?

Criza economică, sărăcia, sentimentul excluziunii, lipsa de competenţe digitale, lipsa de încredere a actorilor locali ar trebui să se transforme în legitimitate, competenţe, încredere în propria capacitate de a reuşi, încredere în autorităţi, recâştigarea respectului de sine, colaborarea intercomunitară. Am mai putea adăuga aici racordarea gospodăriilor rurale la piaţa mai largă şi transferul de informaţii din mediul extra-rural, în comunitatea rurală.

Ultimul an al proiectului este esenţial pentru a ajunge acolo unde ne-am propus şi, de aceea, este nevoie de un efort integrator, capabil să lege şi să închege rezultatele celor şapte ani de proiect. Aproape toate activităţile plănuite se vor desfăşura pe criterii competitive, astfel încât resursa umană să fie motivată corespunzător. Altfel spus, investim în transferul de cunoaştere catre beneficiarii proiectului, care vor primi mai mult decât bucuria de a fi competenţi şi recunoaşterea socială. Fie că e vorba de staff-ul RECL sau de cadrele didactice, de antreprenori sau de bibliotecari.

60 de Centre de Formare a competenţelor TIC

Cele 60 de centre furnizează o reţea de formatori gestionată local, care va continua ceea ce a început proiectul Economia bazată pe Cunoaştere în materie de accesibilitate, atunci când a instruit 5000 de persoane care au primit certificate CNFPA. Este evident că serviciile de instruire oferite de reţea se vor adresa întregii populaţii, KEP sau non-KEP.

229 de Centre de Resurse pentru Dezvoltarea Comunitară

În momentul de faţă, PAPI beneficiază de resurse financiare reduse şi de echipamente oferite în cadrul proiectului. 229 de RECL răspuns în mod activ provocarii de a continua activitatea inovatoare a Reţelei şi transformarea Punctului Public de Access într-un Centru de Resurse pentru dezvoltare comunitară.

Managerul RECL va deveni promotor al bunăstării comunităţii, persoană resursă în comunitate perceput ca pe un factor de îmbunătăţire a calităţii vieţii. Specialistul IT va deveni expert local în infrastructură tehnică şi digitală, lărgind aria de servicii oferite în comunitate.

Asistenţă Tehnică dedicată şcolilor EBC

Componentă principală a proiectului EBC, programul de Asistenţă Tehnică pentru utilizarea TIC în şcoli şi biblioteci locale este în implementare şi are ca obiectiv principal facilitarea accesului la cunoaştere pentru comunităţile dezavantajate în domeniul educaţiei. Beneficiari direcţi ai acestui program, profesorii şi elevii din şcolile EBC au răspuns provocării de a participa la un exerciţiu inovativ de adoptare a noilor tehnologii TIC la clasă şi de a utiliza resursele tehnice şi de conţinut digital în procesul didactic, dar şi în acşivităţi de dezvoltare comunitară prin atragerea de fonduri şi constituirea de parteneriate interşcolare.

Dezvoltarea de parteneriate prin proiecte europene

Dezvoltarea de parteneriate pan-europene reprezintă pentru Economia Bazată pe Cunoaştere un obiectiv important în evoluţia proiectului, care îşi propune să asigure o continuitate sustenabilă a performanţelor atinse. Validarea unor astfel de parteneriate va confirma existenţa unor bune practici naţionale şi va încuraja dezvoltarea de colaborări transnaţionale ce vor conduce la construirea de noi abordări, servicii şi modele de bună practică.

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

Şopârliţa2

Comuna Şopârliţa este un sat de câmpie, de dimensiuni medii, de tip adunat, cu casele grupate, strânse unele lângă altele, format din două vetre, vatra din deal, care se întinde de-a lungul drumului judeţean 644, pe o lungime de 2 km şi 400 de metri pe terasa râului Olteţ şi vatra din vale care se întinde pe panta terasei continuându-se în câmpie spre lunca Olteţului.citeşte tot textul

poza